Ziua Antidrog - Astăzi despre tutun, plantă cultivată pentru frunzele ei

Ziua Antidrog – Astăzi despre tutun, plantă cultivată pentru frunzele ei

Ziua Antidrog – Astăzi vorbim despre tutun, plantă cultivată pentru frunzele ei. Acestea sunt uscate și fermentate înainte de a fi utilizate în produsele pe bază de tutun.

Una dintre cele mai importante substanțe din compoziția tutunului este nicotina, compusul care produce dependență și din cauza căreia atât de mulți oameni se confruntă cu dificultăți când vine vorba de renunțarea la fumat. De asemenea, tutunul conține numeroase substanțe chimice, dintre care multe sunt toxice.

Fumul de țigară conține peste 4.000 de substanțe, multe dintre ele fiind toxice, mutagene, cancerigene si farmacologic active. Dintre substanțele toxice ce se afla în fumul de țigară, amintim:

Cancerigene: hidrocarburile policiclice aromatice și nitrozaminele (benzpirenul);
Nicotina – drog adictiv;
Monoxidul de carbon – afectează transportul oxigenului în sânge;
Oxizii de azot – cauzează distrugerea plămânului, ducând la emfizem;
Acroleina, amoniacul, dioxidul de azot și formaldehida – afectează plămânul;
Metale grele (76 metale grele, dintre care: nichel, arsen, cadmiu, crom, plumb) – sunt asociate cu apariția cancerului;
Substanțe radioactive (Poloniu 210, Potasiu 40, Radiu 226, Radiu 228, Thoriu 228) – cu efect cancerigen.

Cum se folosește tutunul?

Tutunul poate fi fumat, mestecat sau inhalat. Produsele folosite pentru a fuma tutun sunt țigările, trabucurile și pipele. De asemenea, tutunul poate fi consumat și cu ajutorul țigărilor electronice.

Țigările electronice au devenit în ultimii ani o alternativă utilizată de mulți fumători care își doresc să reducă riscurile asociate tutunului sau să renunțe complet la fumat.

Părerile sunt împărțite în privința lor: pe de o parte sunt considerate o „variantă” mai sănătoasă sau un rău mai mic, pe de altă parte sunt considerate la fel de nocive, cancerigene, și cu același risc de a constitui un viciu.

În general, țigările electronice, indiferent de forma de prezentare sau de producător, funcționează practic în același mod. În interior există o baterie, un element de încălzire și un cartuș, care conține nicotină și alte lichide și arome. Astfel țigările electronice sunt dispozitive care permit utilizatorilor să inhaleze un aerosol (vapori), care conține nicotină sau alte substanțe. Există dispozitive care, folosind tot energia produsă de o baterie, încălzesc tutunul, simulând fumatul, dar fără să existe ardere.

Semne ale consumului

Cum recunoaștem un consumator? Nicotina din orice produs care conține tutun se absoarbe foarte rapid în sânge. Ajunsă în circulație, ea stimulează glandele suprarenale care eliberează adrenalina. Adrenalina stimulează sistemul nervos și crește presiunea sângelui, frecvența respirației și a bătăilor inimii.

Efecte imediate ale consumului și efecte pe termen lung

Efectele negative de foarte scurtă durată:

ritmul inimii se accelerează;
crește tensiunea arterială;
oxidul de carbon, intră în sânge;
substanțele cancerigene intră imediat în plămâni;
aerul este poluat;
ochii pot fi iritați;
temperatura pielii scade.

Efecte pe termen mediu și lung

Plămâni: Fumatul este responsabil pentru 80 – 90% dintre bronhopneumopatiile cronice obstructive. Fumatul este responsabil de 85% dintre cancerele bronhopulmonare, de apariția bronșitei cronice, inflamații ale gâtului, nasului și alte infecții respiratorii. Efectele pot dura până la 20 de ani de la renunțare.

Inima și vasele de sânge: Fumatul este răspunzător de 30% dintre decesele prin boli cardiovasculare. Monoxidul de carbon din fumul de țigară crește nivelul de colesterol din sânge, care duce în final la depunerea acestuia pe pereții vaselor de sânge. Fumatul cauzează de asemenea rigidizarea pereților arteriali.

Nicotina din țigări crește presiunea sângelui, bătăile inimii și cerința de oxigen a mușchiului inimii. Provoacă, de asemenea, constricția vaselor, ceea ce poate duce la infarct miocardic. Sângele se coagulează mai repede la fumători decât la nefumători, ceea ce poate duce la formarea unor cheaguri care pot duce la astuparea vaselor de sânge și apariția infarctului. Efectele pot dura până la 15 ani de la renunțare.

Cancer: Fumatul duce la apariția cancerului de buze, limbă, glande salivare, gură, laringe, esofag și faringe. Apariția cancerului de stomac este de asemenea asociată cu fumatul. Cancerul de vezică urinară are printre factorii de risc și fumatul. De asemenea, cancerul renal, de col uterin și pancreas. Există o relație puternică de dependență între fumat și apariția leucemiei.

Probleme hormonale: La femeile care fumează, menopauza se instalează în medie cu 5 ani mai devreme decât la nefumătoare. Fumatul și nicotină pot produce disfuncționalități la nivelul hormonilor implicați în funcția reproducerii. La femeile care fumează este crescut riscul de apariția a osteoporozei, iar la bărbații care fumează este scăzută mobilitatea spermatozoizilor.

Consecințe/Riscuri pentru sănătate

Fumatul este responsabil pentru 80 – 90% dintre bronhopneumopatiile cronice;
Fumatul este responsabil de 85% dintre cancerele bronhopulmonare;
Fumatul este răspunzător de 30% dintre decesele prin boli cardiovasculare;
Monoxidul de carbon din fumul de țigară crește nivelul de colesterol din sânge, care duce în final la depunerea acestuia pe pereții vaselor de sânge;
Nicotina din țigări crește presiunea sângelui, bătăile inimii și cerința de oxigen a mușchiului inimii. Provoacă, de asemenea, constricția vaselor, ceea ce poate duce la infarct miocardic;
Sângele se coagulează mai repede la fumători decât la nefumători, ceea ce poate duce la formarea unor cheaguri care pot duce la astuparea vaselor de sânge și apariția infarctului;
Fumatul crește riscul apariției cancerului de buze, limbă, glande salivare, gură, laringe, esofag și faringe;
Apariția cancerului gastric este de asemenea asociată cu fumatul;
Cancerul de vezică urinară are printre factorii de risc și fumatul, ca și cancerul renal, de col uterin și pancreas;
Există o relație puternică de dependență între fumat și apariția leucemiei;
La femeile care fumează, menopauza se instalează în medie cu 5 ani mai devreme decât la nefumătoare;
Fumatul și nicotina pot produce disfuncționalități la nivelul hormonilor implicați în funcția reproducerii;
La femeile care fumează este crescut riscul de apariția a osteoporozei;
La bărbații care fumează este scăzută mobilitatea spermatozoizilor;
Efectele pot dura pana la 15- 20 de ani de la renunțare.

Alte efecte:

Eficacitatea medicamentelor este mult redusă la fumători;
Fumatul accelerează procesul de îmbătrânire și este asociat cu sforăitul și apneea în timpul somnului, de asemenea cu moartea subită a noului-născut;
Vocea răgușită la femei apare de 17 ori mai frecvent la fumătoare;
Pilozitatea facială mai frecventă, îngălbenirea tegumentelor degetelor, a unghiilor și impregnarea cu miros de tutun apare de asemenea la fumători.

Dependență de tutun

Fizică
Psihică
Gestuală
Socială (contextuală)

Dependența fizică există, putem vorbi de sevraj și / sau toleranță?

După inhalarea fumului de țigară, nicotina ajunge în plămâni, și în numai câteva secunde circulă prin sânge până la creier, unde se leagă de receptorii nicotinici ai neuronilor. Asta duce la activarea sistemului de recompensă, care are rol în activități benefice precum mâncatul și alte lucruri care ne fac plăcere. Activarea sistemului de recompensă duce la eliberarea de dopamină, un neurotransmițător care ne dă o senzație plăcută, de satisfacție, specifică substanțelor adictive.

Efectul nicotinei este similar cu al altor droguri, precum cocaina sau amfetaminele. Senzația de plăcere e însă scurtă, și pentru a o obține din nou, fumătorul va folosi încă o țigară. Asta duce la suprasolicitarea sistemului de recompensă, care în timp va crea din ce în ce mai mulți receptori nicotinici, toți creând pofta de nicotină.

Cu cât fumezi mai mulți ani, cu atât se formează mai mulți receptori, care au nevoie de mai multă nicotină pentru a elibera dopamină, care te face să te simți bine. Creierul tău va învăța că ai nevoie de țigări ca să te simți bine, iar cantitatea necesară va crește treptat.

Nicotina este un drog. Nicotina este unul dintre cele mai des folosite droguri psihoactive, după alcool. Fiecare țigară aduce în organism câte 6 – 8 mg de nicotină. Dependența de nicotină apare atunci când o persoană are nevoie compulsivă (necontrolabilă) psihică, fizică și/sau socială pentru a consuma nicotină. Cantitatea și frecvența consumului de nicotină crește (de exemplu, o persoană care fuma un pachet va ajunge să fumeze două pachete, datorită instalării toleranței). O bună parte din timp fumătorul și-o petrece încercând să facă rost de țigară.

Sevrajul

Persoanele dependente de nicotină nu reușesc să renunțe datorită fenomenului de sevraj. Sevrajul reprezintă simptomele (fizice și psihice) care apar atunci când se întrerupe sau reduce brusc cantitatea unei substanțe de care ești dependent. Mulți fumători spun că fumatul îi calmează și îi ajută să reducă stresul, dar nu există nicio dovadă în acest sens. O explicație mai plauzibilă e că sevrajul se instalează după numai câteva ore de nefumat, noaptea sau în timpul unui zbor, de exemplu, iar la prima țigară, simptomele sunt calmate de eliberarea de dopamină.

Din cauză că simptomele sunt greu de tolerat și afectează buna funcționare, mulți fumători sunt descurajați și preferă să se reapuce decât să le suporte. Cu toate acestea, e important de știut că ele sunt foarte intense primele 3 zile, după care devin din ce în ce mai puțin supărătoare și dispar în 3 – 4 săptămâni.

Simptomele sevrajului nicotinic includ:

– poftă incontrolabilă de a fuma – acesta este răspunsul fiziologic al organismului la absența unei substanțe cu care se acomodase. Episoadele de poftă intensă durează de obicei 5 – 10 minute, deși par că nu se vor termina niciodată. Încearcă să-ți distragi atenția și să te ții departe de țigări, pentru a le rezista. Cu timpul, ele vor deveni din ce în ce mai rare;

– pofta de zahăr – multe persoane se confruntă cu o poftă puternică de a ronțăi dulciuri și alți carbohidrați. Acest lucru se datorează înlocuirii unui obicei cu altul, dar mai ales faptului că nicotina duce la creșterea glucozei din sânge, așa că atunci când te oprești din fumat, o să ai hipoglicemie (niveluri scăzute ale glucozei în sânge). Asta cauzează o foame inexplicabilă, cu poftă de alimente bogate în zaharuri;

– tulburări ale somnului – acestea pot varia de la insomnie la somnolență și nevoia de a dormi mai mult dimineața și în timpul zilei. Explicația acestui simptom este faptul că dopamina e implicată în reglarea somnului;

Alte simptome

– tuse persistentă – acest simptom poate alarma mulți fumători care vor să se lase, însă e o manifestare firească a sevrajului. Deși sună ciudat, e un semn că plămânii tăi se refac și încep să elimine substanțele toxice de la nivelul căilor aeriene. Poți ameliora acest simptom prin consumarea unei cantități mai mari de apă, folosirea unui umidificator de cameră sau al unui sirop care să scadă iritația de la nivelul tractului respirator;

– fluctuații ale dispoziției – stresul și iritarea sunt simptome comune, cauzate de perturbarea sistemului hormonal. Ele pot duce la ieșiri incontrolabile, creșterea pulsului și a tensiunii arteriale;

– constipație – nicotina are efect și asupra tractului digestiv, pe care îl stimulează. Întreruperea bruscă a aportului de nicotină poate duce la încetinirea ritmului în care sunt digerate alimente, care cauzează constipație, ce poate dura o săptămână sau două.

Nicotina este toxică și, în ciuda faptului că nu se întâmplă des, supradoza este posibilă. Supradoza apare atunci când o persoană abuzează de o substanță și depășește capacitatea organismului de a o metaboliza. Astfel, apare o reacție toxică caracterizată prin simptome periculoase sau chiar moarte. Intoxicația cu nicotină apare de obicei la copiii care mestecă din greșeală gumă de mestecat cu nicotină (aparținând de cele mai multe ori părinților lor) sau își aplică din curiozitate plasturi cu nicotină, fără ca ei să fi fost fumători. Simptomele intoxicației includ dificultăți de a respira, vărsături, leșin, dureri de cap, stare de slăbiciune și bătăi ale inimii fie accelerate, fie încetinite.

Dependența psihică. Cum arată ea?

În ultima ediție a DSM (manualul de diagnostic al tulburărilor mintale), dependența de nicotină este numită tulburare de consum al tutunului și e definită ca un consum problematic al tutunului, care duce la stres semnificativ, manifestat prin următoarele simptome, în ultimele 12 luni:

tutunul e consumat pentru o perioadă mai lungă de timp sau în cantități mai mari decât era intenția inițială;
există o dorință persistentă și încercări nereușite de a reduce sau controla consumul de tutun;
se dedică mult timp activităților necesare obținerii sau folosirii tutunului;
există o poftă, dorință puternică sau pornire de a consuma tutun;
afectează viața profesională și performanța la școală, muncă sau acasă;
nu renunță la fumat în ciuda numeroaselor problemele interpersonale sau sociale cauzate de acest obicei (de exemplu, certuri cu apropiații);
activități importante recreaționale, sociale sau ocupaționale sunt reduse sau chiar se renunță la ele din cauza fumatului;
fumat în contexte în care este periculos (de exemplu, seara, în pat sau în zone interzise);
continuarea fumatului în ciuda unor probleme fizice sau psihologice cauzate sau agravate de acesta;
apariția toleranței (nevoia de cantități din ce în ce mai mari pentru obținerea aceluiași efect sau un efect diminuat dacă se menține același consum);
apariția sevrajului.

Tratarea dependenței de tutun

Atât consilierea terapeutică cât și anumite medicamente îi pot ajuta pe fumători să renunțe la fumat. Cea mai eficientă metodă însă, este combinarea celor două tipuri de intervenții.

Consilierea terapeutică. Acest tip de intervenție are scopul de a-i educa pe fumători cu privire la riscurile la care se expun și de a-i ajuta să își dezvolte strategii eficiente pentru a renunța la acest obicei.
Terapia de substituție cu nicotină. Terapia de substituție cu nicotină (TSN) urmărește eliberarea controlată de nicotină în organism care să înlocuiască nicotina provenită din țigări sau alte produse din tutun. Aceasta poate fi sub formă de gumă de mestecat cu nicotină de 2/4 mg sau plasturi cu nicotină de 15 mg.

Renunțarea la consumul de tutun, este un prim pas, însă recuperarea pierderilor asociate etapei de consum, poate dura ani de zile.

Particularități ale tutunului

Câteva particularității ale tutunului, asupra cărora ar fi bine să ne oprim :

Problematica fumatului pasiv rămâne un subiect sensibil. Fumatul pasiv sau expunerea la fumul de tutun secundar este combinația dintre fumul eliminat de capătul ars al unei țigări și fumul expirat de fumători. Fumul de tutun se eliberează în aer atunci când cineva fumează o țigară. La fel se întâmplă și când fumătorii expiră. De fapt, aproximativ două treimi din fumul emanat de o țigară aprinsă nu sunt inhalate de fumător, ci sunt eliberate în atmosfera și contaminează aerul.

Astfel, fumul de țigară ambiant conține de 2 ori mai multă nicotină și gudron și de 5 ori mai mult monoxid de carbon decât fumul inhalat de fumător. Fumul poate rămâne în aer timp de până la 2,5 ore, chiar și în încăperile în care există o fereastră deschisă. Fumul poate fi prezent în cantități mari o perioadă de timp după ce persoana a încetat să fumeze. Este prezent chiar și atunci când nu-l putem vedea sau nu-l putem mirosi. Fumul secundar provoacă numeroase probleme de sănătate la sugari și copii, inclusiv atacuri de astm mai frecvente și mai severe, infecții respiratorii, infecții ale urechii, precum si sindrom de moarte subita la sugar.

Alte particularități

Legea nr. 15 din 29 ianuarie 2016 privind modificarea și completarea Legii nr. 349/2002, pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun, stabilește unele măsuri privind prevenirea și combaterea consumului produselor din tutun, prin interzicerea completă a fumatului în toate spațiile publice închise, în spațiile închise de la locul de muncă și în locurile de joacă pentru copii.

De asemenea, impune inscripționarea pachetelor cu produse din tutun, dar și desfășurarea de campanii de informare și educare a populației, informarea consumatorilor cu privire la produsele din tutun pe care urmează să le achiziționeze, prin indicarea în produsele finale a conținutului de gudron, nicotină și monoxid de carbon, prin unele măsuri privind utilizarea ingredientelor pentru produsele din tutun, având ca scop protejarea sănătății persoanelor fumătoare și nefumătoare de efectele dăunătoare ale fumatului, prevenirea răspândirii fumatului în rândul minorilor și asigurarea unui nivel adecvat al calității vieții populației din România.

Persoanele fizice care nu respectă prevederile legii riscă amenzi de până la 500 de lei. În cazul cluburilor, barurilor și restaurantelor, sancțiunile sunt mai dure: amenzi între 5.000 și 15.000 de lei sau suspendarea activității. Sancțiunile merg chiar până la închiderea unităților care nu au respectat legea.

Tacticile utilizate de industriile de tutun pentru a-și comercializa produsele în rândul copiilor și adolescenților sunt diverse. Prin intermediul social media, companiile de tutun „bombardează” copiii și adolescenții cu mesaje care au peste 25 de miliarde de vizualizări. Acest gen de promovare în social media produce consecințe extrem de severe.

În contextul actual al pandemiei COV-SARS-2, studiile realizate arată că fumătorii prezintă un risc semnificativ mai mare de a contracta o formă severă de coronavirus.

Campania « Zilele antidrog. Spune nu ! » este realizată de ȘTIRI PENTRU COPII, împreună cu Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Timiș, cu sprijinul Consiliului Județean Timiș.

Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Timiș este structura teritorială a Agenției Naționale Antidrog – instituție națională cu rol de coordonator în domeniul politicilor antidrog.

Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Timiș oferă: servicii de prevenire a consumului de droguri; evaluarea și analiza situațiilor problematice cauzate de consumul de substanțe psihoactive; consiliere pentru identificarea celor mai eficiente soluții de intervenție preventivă; informare și educare copii, adolescenți și tineri dar și părinți; informare și educare adulți implicați în procesul educativ; servicii de asistență medicală, psihologică și socială; consiliere, evaluare și management de caz pentru consumatorii de droguri (alcool și tutun) dar și pentru aparținătorii acestora.

Adresă: Bulevardul 16 Decembrie, nr. 15, Timișoara,

Telefon : 0256/432351;

E-mail: cpeca.timis@ana.gov.ro

www.ana.gov.ro

Dicționar

Bronhopneumopatie: denumire generică pentru afecțiuni ale bronhiilor și plămânilor;

Sursă foto: pixabay.com/Tumisu