31 octombrie – Ziua Internațională a Mării Negre. Câte specii de pești trăiesc în ea?
Astăzi, 31 octombrie este Ziua Internațională a Mării Negre. Sărbătorim marea, culoarea ei de un albastru intens și toate vietățile care trăiesc în ea. Ce se întâmplă în această zi și cum se sărbătorește? Aflați în cele ce urmează.
Ziua Internațională a Mării Negre se celebrează în fiecare an la 31 octombrie. Această dată a fost aleasă deoarece în ziua de 31 octombrie 1996, la Istanbul, a fost semnat primul Plan Strategic de Acțiune pentru Reabilitarea și Protecția Mării Negre. Documentul a fost semnat de miniștrii mediului din cele șase țări riverane – Bulgaria, Georgia, România, Federația Rusă, Turcia și Ucraina. În fiecare an Ministerul Apelor și Pădurilor organizează evenimente alături de diferite ONG-uri.
Planul Strategic de Acțiune a fost actualizat și aprobat în 2009 la Sofia. Acesta a fost conceput ca un instrument de lucru esențial pentru cooperarea în regiunea Mării Negre. Obiectivul principal este evaluarea, dezvoltarea, armonizarea, implementarea și monitorizarea politicilor și strategiilor de mediu în zona Mării Negre. Scopul este reducerea și eliminarea presiunilor antropice, care au condus la degradarea diversității ecologice a ecosistemului din zonă.
Situația ecologică a acesteia s-a înrăutățit în ultimele decenii din cauza reziduurilor aduse în apele sale de râurile din 17 țări, a pescuitului excesiv și a deversărilor necontrolate de produse petroliere. Există un risc serios de pierdere a biodiversității și productivității ecosistemului Mării Negre.
Marea Neagră este o importantă cale navigabilă, cu o suprafață de 461.000 de kilometri pătrați și o adâncime maximă de 2.211 metri, marea scaldă țărmul României pe o lungime de 245 de kilometri.
Marea Neagră este plină de viață
Apele sunt locuri pline de viață, iar Marea Neagră adăpostește unele dintre cele mai unice exemplare de pești. Marea Neagră conține 198 specii de pești care trăiesc în ape. Lista include atât reprezentanți ai faunei, cât și specii invazive sau introduse. În listă sunt incluși peștii osoși, peștii cartilaginoși și ciclostomii. Apele sunt populate de specii marine şi migratoare. Speciile migratoare (peștii diadromi) întreprind migrațiuni periodice din mare în apele dulci și invers.
Pe litoralul românesc al Mării Negre au fost identificate 131 specii de pești (peste 140 de specii și subspecii pe litoralul bulgăresc 187, turcesc 167, ucrainean 155, rusesc 112 și pe cel georgian 110 specii). Mulţi peşti sunt ameninţaţi cu dispariţia.
Marea Neagră şi ”apele colectate”
Sunt mai multe fluvii și râuri care se varsă în Marea Neagră. În zona europeană principalele sunt Casimcea, Dunărea (prin cei trei afluenţi Chilia, Sulina și Sf. Gheorghe), Nistrul, Niprul, Bugul și Kubanul. În Asia Mică principalele ape care se varsă în Marea Neagră sunt Scaria, Enige, Câzâl-Irmac și Ieșil-Irmac. Alte ape care se varsă în Marea Neagră sunt Cioruhul în Armenia, Rionul în Georgia, Provadia și Camcia în Bulgaria etc. Un aport mare de ape este primit de Marea Neagră de la Don, prin intermediul Mării Azov.
Pe de altă parte, în august 2010, un grup de cercetători britanici de la universitatea din Leeds au studiat sub partea de nord-vest a Mării Negre o importantă scurgere de apă freatică dulce, al cărei debit este de 350 de ori mai mare decât cel al Tamisei. Scurgerea de apă freatică se găsește aproximativ sub valea Carasu, provine parțial și din Dunăre, și ajunge în mare, prin nisipul de la fund, în largul Constanței, oraș ale cărui puțuri de captare prelevează o parte din ea. Dacă s-ar afla la suprafață, această scurgere ar forma un fluviu care ar fi al șaselea din lume, din punctul de vedere al debitului. Scurgerea are loc la o adâncime de 35 de metri și pe o lărgime de peste 800 de metri, iar viteza apei ajunge la 6,5 kilometri pe oră.