NEȘTIUTELE. Româncele care au schimbat lumea. Maria Rosetti, prima femeie jurnalist din România
Sunt aproape necunoscute de cei mai mulți dintre români. În general, despre faptele mărețe ale femeilor știm mai puține. O româncă a inventat elixirul tinereții, alta a inspirat personajul Moneypenny din seria Bond. Știați asta? Că am avut o femeie super-spion în cel de-al Doilea Război Mondial? Sau că prima femeie neurochirurg din lume, ori prima femeie arhitect au fost românce. Lista e lungă, lungă. Noi ne-am propus să le aducem aproape de voi pe aceste femei minunate care fac parte din trecutul nostru și care au schimbat lumea dar, din păcate, nu și-au găsit (încă) loc în cărțile de istorie. Astăzi vorbim despre Maria Rosetti, prima femeie jurnalist din România.
Jurnalismul este metoda principală prin care oamenii pot afla ce se întâmplă în jurul lor. Deși în ziua de astăzi oricine poate deveni jurnalist, cât timp are talent la scris și urmează o facultate de specialitate, în secolul al XIX-lea doar cei educați puteau să ajungă să scrie pentru o publicație. Maria Rosetti a devenit jurnalist într-o perioadă în care lupta pentru drepturile femeilor nici nu exista. Ba mai mult decât atât, a fost un element important în lupta pentru independența României. Aceasta este povestea Mariei Rosetti, prima femeie jurnalist din România.
Tatăl ei era scoțian iar mama sa era franțuzoaică
Maria Rosetti, sau după numele ei de naștere Marie Grant, s-a născut pe data de 25 februarie 1819, la Plymouth, orașul Guernsey, din Scoția. Tatăl ei era căpitanul scoțian Edward Grant iar mama sa era Marie Lavasseur.
Effingham Grant, fratele ei mai mic și unul dintre cei șase copii ai familiei, a fost numit în anul 1837 consul britanic în Țara Românească. La scurt timp după, în anul 1838, Maria i-a călcat pe urme și s-a mutat în București. Acolo a fost angajată de colonelul Ioan Odobescu ca institutoare, adică un fel de profesoară, pentru copiii lor. Datorită personalității fermecătoare, Maria s-a integrat rapid în București unde a atras atenția multor tineri din lumea bună.
Primul copil s-a născut în ziua izbucnirii Revoluției
În această perioadă Maria face cunoștință cu C.A. Rosetti, jurnalist și fondator al Partidului Național Liberal. Nu a durat mult până această relație s-a transformat în una romantică. Cei doi s-au plăcut atât de mult încât pe 31 august 1847 s-au căsătorit.
La un an de la căsătorie, în Țara Românească a izbucnit Revoluția din 1848. Tânărul cuplu a luptat împreună pentru drepturile românilor. Tot în acea perioadă Maria devenise și o susținătoare a drepturilor femeilor. Întâmplarea a făcut ca primul lor copil, o fetiță, să se nască exact în ziua izbucnirii revoluției din Țara Românească. Împreună cuplul a avut opt copii – două fete și șase băieți. Dintre băieți au supraviețuit doar patru.
Maria a dovedit un curaj ieșit din comun în timpul Revoluției. Nu a participat doar la întâlnirile revoluționarilor, ci a luat parte chiar la misiunile de salvare ale acestora. În septembrie 1848, soțul ei alături de alți lideri revoluționari au fost capturați de turci și urmau să fie trimiși cu vaporul către Serbia. Maria Rosetti s-a costumat într-o țărancă și cu fiica sa în brațe le-a cerut supraveghetorilor să o lase își sărute soțul pentru ultima oară. Totul făcea partea dintr-un plan bine pus la punct. În timpul sărutului, Maria ținea în gură un bilețel cu locația, ora și data în care cei capturați urmau să fie eliberați pe care i l-a pasat soțului ei. Datorită acestui gest extrem de curajos, liderii revoluționari au fost salvați cu succes. Maria a crezut atât de mult în eliberarea românilor încât și-a numit fiica Liberté (n.r. – libertate, din limba franceză) Rosetti.
Maria a fost o muză pentru pictori
Revoluția a fost, însă, un eșec. Revoluționarii au fost învinși de armata turcă iar Maria și C.A. Rosetti au fost exilați la Paris timp de nouă ani. A urmat o perioadă mai liniștită pentru cuplu. În anul 1850 a servit drept muză pentru pictorul Constantin Daniel Rosenthal. Inspirat de lupta dusă de Maria, artistul a creat picturile intitulate “România revoluționară” și “România rupându-și cătușele pe Câmpia Libertății”. Ambele picturi au fost realizate în același an.
În anul 1853, Maria publică, la Paris, lucrarea “Principautés Danubiennes”. În acea perioadă colabora și cu ziarul “La Presse” unde a întâlnit figuri importante ale intelectualității franceze. Tot în același an se naște Vintlă Rosetti, viitor jurnalist și scriitor.
Prima femeie jurnalist din România
Maria și soțul ei au revenit în țară în anul 1857 unde a devenit redactor la diferite ziare. Tot atunci a înființat alături de soțul ei și publicația “Românul” unde a publicat povestiri pentru copii și cronici de călătorie. Făcând asta, Maria Rosetti a devenit prima femeie jurnalist din România.
Între anii 1865 – 1866 Maria a editat publicația “Mama și copilul”. Aceasta era o revistă literară săptămânală destinată educației copiilor. Dorința cea mai mare a Mariei era de a răspândi și a promova bunătatea și dragostea universală. Din această cauză, tot în acea perioadă, Maria a fost puternic implicată în diferite evenimente caritabile. A strâns fonduri pentru a combate foametea, iar în anul 1877, după ce România și-a căpătat independența, a înființat spitalele din Turnu Măgurele și Craiova. A mai înființat și “Comitetul Femeilor” care avea ca scop strângerea de fonduri pentru armată și spitale.
Maria a trăit în sediul redacției “Românul”
După moartea lui C.A. Rosetti, la 8 aprilie 1885, Maria a fost nevoită să trăiască la sediul redacției “Românul” alături de fiul ei, Vintilă, care a preluat conducerea ziarului.
Maria Rosetti s-a stins din viață pe data de 13 februarie 1893, la vârsta de 73 de ani. După moartea sa, Vintilă a publicat o parte din lucrările Mariei într-un volum cu o prefață scrisă de istoricul francez J. Michelet. Istoriograful, scriitorul și publicist român Lucian Predescu a afirmat despre Maria Rosetti că “este întâia femeie cultă care a fost părtaşă activă la strădania poporului român de a-şi făuri o viaţă liberă, în cursul veacului trecut. Şi totodată întâia publicistă care şi-a pus scrisul, dezinteresat, în slujba intereselor naţionale”.