Actrița Oana Pellea a învins depresia. Și voi puteți. „Să învingem depresia” este o campanie pan-europeană de conștientizare, ce are misiunea de a conduce la o mai bună înțelegere și de a oferi sprijin și ajutor celor care suferă de depresie. Inspirată de vechea artă japoneză kintsugi, prin care obiectele sparte sunt reparate cu un lac cu pulbere de aur, această campanie are rolul de a atrage atenția asupra dificultății vieții cu diverse simptome de depresie, inclusiv tulburare depresivă majoră. Aflați mai multe detalii de la ȘTIRI PENTRU COPII.
În Europa sunt peste 40 de milioane de oameni diagnosticați cu depresie, adică de două ori cât populația României. Depresia este principala cauză de invaliditate la nivel mondial.
1 din 4 persoane este afectată pe parcursul vieții de tulburări de sănătate mintală, depresia fiind principala cauză de dizabilitate la nivel mondial.
1 din 10 persoane adulte a lipsit de la serviciu din cauza depresiei, pierzând în medie 36 de zile lucrătoare pe episod depresiv.
Costurile economice ale depresiei s-au ridicat la 136,3 miliarde euro în Spațiul Economic European în 2007, adică echivalentul a aproximativ 265 euro pentru fiecare locuitor din prezent.
Depresia poate afecta pe oricine, de la vedete la copii. Celebra actriță Oana Pellea s-a confruntat și ea cu depresia. Ea este fiica lui Amza Pellea, cunoscutul actor. Aceasta s-a născut pe 29 ianuarie 1962 la București. În 1984 a absolvit Academia de Teatru si Film. Oana este o actriță foarte renumită la noi în țară. Aceasta s-a implicat în diferite campanii iar acum este ambasadorul campaniei „Să învingem depresia”.
„Sunt onorată să fac parte din această campanie. Am avut la pierderea mamei, un episod de depresie. Îmi aduc aminte cât de greu mi-a fost să traversez așa ceva. Cât de greu mi-a fost să recunosc că am o problemă. Cât de imposibil mi-a fost să accept că pot vorbi cu cineva despre această problemă sau cât de departe de orice posibilitate mi se părea faptul că aș putea să cer ajutor. Știu cam toate etapele. Țin minte că ceea ce m-a făcut să cer ajutor a fost mama mea care era în prag de a pleca spre lumea cealaltă… Țin minte ce hău negru era. Cât de groaznic. Nu mai voiam să ies din casă, să îmi practic profesia. A fost un coșmar”, a povestit Oana Pellea,.
Campania este lansată de Janssen România alături de COPAC (Coaliția Organizațiilor Persoanelor cu Afecțiuni Cronice).
„Mi se pare extraordinară această inițiativă, această campanie. Am prieteni care trec prin depresie. Suntem, din păcate, din ce în ce mai mulți. Știu cât de greu este să îi conving pe cei care au depresie că oricine poate trece prin asta și că pasul cel mai important este să cerem ajutor. Există o teamă, o rușine de a mărturisi că trecem prin depresie. Eu am revenit numai cu ajutor. E o boală serioasă, dar e o boală care poate fi vindecată. Trebuie doar să o recunoști, să pui degetul pe problemă și să ai curajul să ceri ajutor”, a spus Oana Pellea în cadrul videoconferinței.
„Ai vrea să îi înarmezi pe părinți să observe aceste semne. Școlile ar trebui să aibă un consilier. Multe școli din România au consilieri școlari/psihologi care sunt acolo pentru a deservi, din păcate, populații mult prea mari și nu reușesc să discute sau să observe fiecare copil în parte. Semnele depresiei sunt foarte vizibile. Există modalități, există chestionare pe care se poate măsura asta. Chiar și în România există un standard de aur pentru diagnoza depresiei la copii, Child Depression Inventory. Chestionarul există în România. A fost adaptat cultural și e utilizat. Chestionarul resprectiv se concentrează pe indicatorii critici care sunt ușori observabili de părinte la copilul său.
În principiu orice afecțiune de acest gen este ușor observabilă pentru că presupune o schimbare de comportament. Adică copilul își va schimba foarte brusc comportamentul, de la ce făcea înainte la ce face acum. De regulă ai o componentă de anhedonie. Adică copilul nu mai găsește plăcere în lucruri care-i aduceau plăcere. Problema e complicată. Copiii depresivi trec prin transformări și au modificări de comportament. Copiii sunt într-o continuă transformare. Întotdeauna te vei întreba: „oare nu s-a maturizat acum?”. Uneori totul parte normal, copilul are 12 ani, apoi, brusc devine adolescent. Poate acesta e motivul pentru care își schimbă comportamentul. Deci cumva se confundă o schimbare care e datorată unei astfel de afecțiuni cu schimbări pe care de fapt le aștepți”, a declarat, pentru ȘTIRI PENTRU COPII, prof. univ. dr. Dragoș Iliescu, psiholog.
„E mai bine ca atunci când ai vreun semn de întrebare, e valabil și pentru copii și pentru adulți, să mergi la un psiholog sau la un psihiatru care să-ți spună „mergi acasă, nu ai nimic, totul e normal”, decât să amâni și să devină totul foarte complicat. Mergi la un specialist la o consultație ca să știi sigur pe ce poziție stai”, a adăugat Dr. Sorin Pletea, psihiatru.
Kintsugi este arta japononeză de reparare a obiectelor ceramice sparte prin lipirea cu un lac cu pulbere de aur. Tradus ca „tâmplărie de aur”, kintsugi tratează spargerea și repararea unui obiect ca parte a istoriei acestuia, nu ca un eveniment care trebuie ascuns.
Repararea ceramicii sparte evidențiază crăpăturile și imperfecțiunile unui obiect, reflectând în același timp cât de complex și îndelungat este acest proces. Acest lucru nu conferă doar unicitate unei piese, ci demonstrează și că obiectul a avut o viață proprie și o poveste de spus.
“Procesul creativ și provocările lui sunt cele care mă încarcă de fiecare dată cu energie pozitivă, mai apoi fiind completate de sentimentele de bucurie pe care reușesc să le aduc în sufletele oamenilor atunci când rezonează cu operele mele”, spune Lidia Alina Nicolae, artist vizual.
Anhedonie: incapacitate de a resimți plăcerea în situații normale;
Pan-European : din toate țările Europei; atașat ideii unității politice și economice a Europei;
Invaliditate: lipsă de validitate (a unui act, a unui mandat);