Ziua Antidrog. Astăzi despre ecstasy, drogul comercializat sub formă de pastile care conțin între 0 și 50% MDMA. MDMA vine de la denumirea științifică a ecstasy-ului și anume „metilen-dioxid-metilamfetamina”.
Ecstasy este un drog psihoactiv sintetic, cu efect de stimulare și perturbare a sistemului nervos central. La început, MDMA era foarte popular în rândul tinerilor, fiind consumat în cluburi sau în cadrul petrecerilor de tip „raves” (petreceri de dans care durează o noapte întreagă. Dar, mai nou, acest drog afectează persoane de vârste și ocupații diferite.
Se comercializează de obicei sub formă de pastile, care conțin între 0-50% MDMA. Pastilele de ecstasy pot avea orice culoare. În general, acestea sunt marcate cu un logo sau cu desene reprezentând un fluture, o inima, un fulger, o stea, un trifoi sau un semn zodiacal (arată producătorul și puritatea).
O pastilă de ecstasy poate conține orice, din cauza faptului că acest produs este de obicei fabricat în laboratoare clandestine de către dealeri de droguri, și nu de către farmaciști. Ingredientele cele mai folosite pentru fabricarea ecstasy-ului (în afara de MDMA) sunt aspirina, cafeina și alte medicamente care se pot achiziționa fără prescripție medicală. Printre componentele cele mai periculoase se numără DXM (dextrometorfan), folosit în tratarea tusei.
Alte denumiri, în engleză, ale acestui drog sunt: E, XTC, Rolls, Adam, The Club Drug, Designer Drug, The Party Drug, Hug Drug, Disco Biscuits, White Doves, New Yorkers, Love Drug, Clarity, Lover’s Speed.
Deși mai este numit și drogul dragostei, ecstasy nu este afrodisiac și nu îmbunătățește performanțele sexuale. Efectele lui sunt diferite de la om la om, depind de cantitatea luată, de greutatea, înălțimea, psihicul și unele afecțiuni pe care le are consumatorul. Pot fi de la efecte ușoare până la efecte severe.
Efectele se instalează după aproximativ 20 min – 1 oră și durează 4 – 6 ore, după care dispar treptat. Circa 2/3 din MDMA ingerată se digeră în stomac și se elimină, nemodificat, pe cale renală. Aproximativ 7% se metabolizează la MDA la nivelul ficatului, iar restul ajunge, prin circulația sanguină, la creier. Timpul de înjumătățire este de 6 ore. Dacă aportul depășește capacitatea de epurare a organismului, apar efecte cumulative ce duc la supradozare.
Substanța MDMA acționează prin creșterea activității unor neurotransmițători din creier: serotonină și dopamină. Comportamentul emoțional și social rezultat în urma consumului de MDMA este cauzat de eliberarea unor mari cantități de serotonina în creier. Serotonina declanșează eliberarea hormonilor oxitocină și vasopresină, care influențează starea de spirit, empatia emoțională, încrederea, sentimentele de iubire și libidoul. După ce efectele ecstasy-ului dispar, nivelul dopaminei scade drastic, iar consumatorul devine iritabil și depresiv.
Printre efectele pe termen scurt se numără: senzația de stimulare intelectuală, manifestarea de emoții, euforia, empatia, energia fizică crescută, sau chiar percepția senzorială sporită. Astfel, o persoană care consumă acest drog va părea prietenoasă, hiperactivă, plină de energie și nu va da semne de oboseală nici după multe ore de activitate intensă. Efectele secundare care pot apărea sunt confuzia, comportament violent și irațional, mușchi tensionați, încleștarea involuntară a fălcilor, stări de greață și dureri de cap, frisoane, transpirație, deshidratare, insuficiență renală, convulsii. Pe termen scurt, cele mai mari riscuri sunt temperatura corporală foarte ridicată și deshidratarea.
Consumatorii asociază ecstasy-ul cu o distracție nevinovată și nu sunt conștienți de riscurile majore ale acestuia asupra sănătății.
Un aspect controversat al consumului de MDMA este neurotoxicitatea. Studii experimentale pe animale, utilizând tehnici imagistice performante (PET) au arătat distrugeri ale neuronilor serotoninergici (degenerarea fibrelor neuronale). Un studiu pe primate, în care s-a administrat MDMA timp de 4 zile a relevat leziuni cerebrale la 6-7 ani după experiment.
În cazul oamenilor, MDMA induce perturbări ale memoriei verbale, vizuale și retrograde. Studii folosind teste de memorie standardizate, realizate comparativ la consumatori și neconsumatori au arătat că marii consumatori au tulburări importante ale memoriei verbale și vizuale.
Deși nu există date care să indice faptul că dozele de MDMA administrate în așa numitul scop „recreativ” produc distrugeri permanente la nivelul creierului, observațiile asupra consumatorilor de MDMA (Ecstasy) au arătat că acesta se deosebește de alte substanțe utilizate în mod obișnuit în același scop prin faptul că există un potențial efect ireversibil, pe termen lung, al MDMA-ului asupra creierului la om.
Sevraj: atunci când există un consum îndelungat ce este oprit brusc, sevrajul se manifestă prin apatie, tristețe, neliniște, tulburare de somn, febra musculara (din cauza dansului și a hiperactivității consumatorului aflat sub influenta drogurilor), constipație sau diaree, lipsa poftei de mâncare și o sete excesivă, dar și durere de maxilare (consumatorii își încleștează adesea dinții in timp ce sunt sub influenta substanței) . Mai apar și problemele cu memoria, paranoia și gândurile de sinucidere.
Dependența există? Cum arată ea?
Consumul cronic de MDMA (Ecstasy) este caracterizat de:
1. Dependență psihică – de fapt singura caracteristică, atât necesară, cât și suficientă pentru a defini dependenta de drog. Dependența psihică reprezintă necesitatea de ordin psihologic de a lua drogul, denumită în terminologia actuală „craving” (dorința intensă de a retrăi efectele substanței psihoactive), și reprezintă cauza recăderilor după perioade lungi de abstinență.
Dependența fizică și toleranta pot fi prezente, dar niciuna nu este nici necesară, nici suficientă, prin ea însăși pentru a defini dependența de drog.
2. Halucinații. Majoritatea consumatorilor nu prezintă halucinații adevărate. Acestea pot să apară la doze foarte mari sau datorita falsificatorilor ce se regăsesc în comprimatul de Ecstasy.
MDMA, ca drog de abuz produce psihostimulare și halucinații, iar pe termen lung tulburări neuropsihice (depresie, psihoze).
Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Timiș este structura teritorială a Agenției Naționale Antidrog– instituţie naţională cu rol de coordonator în domeniul politicilor antidrog.
Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Timiș oferă: servicii de prevenire a consumului de droguri; evaluarea şi analiza situaţiilor problematice cauzate de consumul de substanţe psihoactive; consiliere pentru identificarea celor mai eficiente soluţii de intervenţie preventivă; informare şi educare copii, adolescenţi şi tineri dar și părinți; informare şi educare adulţi implicaţi în procesul educativ; servicii de asistență medicală, psihologică și socială; consiliere, evaluare și management de caz pentru consumatorii de droguri (alcool şi tutun) dar și pentru aparţinătorii acestora.
Adresă: Piaţa Libertății nr.1, Timișoara,
Telefon : 0256/432351;
E-mail: cpeca.timis@ana.gov.ro