Daci specializați în piepteni. Descoperirea uimitoare a arheologilor
Cu toții știm despre daci că erau un popor de luptători care trăiau pe teritoriul actual al României. Totuși, pe lângă dacii luptători, preoți și vânători, existau chiar și daci specializați în piepteni. Pare greu de crezut, nu?
Descoperire uimitoare făcută de arheologii Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău (MJIAZ). În localitatea Pericei, locul unde se găsește un sit arheologic dac vechi de mii de ani, a fost descoperită o așezare a dacilor liberi care erau specializați în producția de piepteni din corn de cerb.
Prima descoperire – făcută din greșeală
Situl arheologic a fost descoperit în anul 2002, atunci când a fost descoperit un cuptor menajer. Descoperirea a avut loc din pură întâmplare în timpul amenajării unei locuințe. Ulterior au mai fost descoperite și alte complexe dacice: un alt cuptor, un bordei și un atelier de prelucrare a cornului.
În anul 2008, MJIAZ a început o săpătură sistematică pe proprietatea respectivă. Rezultatele au fost impresionante. Arheologii au descoperit nu doar dovezi ale faptului că zona a fost locuită în epoca romană, ci și dovezi că în locul respectiv trăiau oameni deja în prima epocă a fierului. Lucrările au fost, ulterior, oprite până în 2019 când au reînceput și care au continuat și în acest an.
Pieptenii erau folosiți pentru a scăpa de păduchi
“N-am reuşit în campania anului trecut să finalizăm cercetările, aşa că am continuat şi în acest an. Cu ocazia săpăturilor arheologice de la Pericei am găsit şi piepteni şi fragmente de piepteni, pentru că, de fapt acesta era produsul finit obţinut din coarne de cerb.
Încă din vremea respectivă lumea avea cel mai probabil păduchi. Şi atunci, cea mai bună metodă de a scăpa de ouăle de păduchi era pieptenele de os. Acesta a fost utilizat de oameni până târziu, în secolul XX. Mai apoi s-a făcut şi din corn de vacă, dar prima dată cornul de cerb era cel utilizat în mod obișnuit la aşa ceva. A prelucra coarnele de cerb pentru a obţine piepteni nu era la îndemna oricui. Era în mod sigur o specializare destul de aprofundată şi serioasă în prelucrarea acestui corn şi numărul mare de resturi găsite ne arată că acestea provin de la zeci sau chiar sute de cerbi. Probabil că unele coarne au fost culese din pădure, iar altele sunt de la cerbi vânaţi.
Am găsit şi alte oase de animale, care sunt foarte probabil de la cerbi. Ceea ce este iarăşi foarte interesant e faptul că am putut reconstitui etapele de realizare, de la debitarea cornului de cerb, la realizarea de lamele semifabricate, apoi la lamelele finisate deja, gata pentru transformarea în piepteni şi apoi faza finală, a realizării pieptenelui propriu-zis”, a declarat luni, pentru AGERPRES, Horea Pop, şef de secţie la Muzeul Judeţean.
Fragmente de ceramică cu cochilii de melc în componență
Potrivit acestuia, așezarea din Pericei datează deja din secolele II-III. Vă vine să credeți cât de mult au stat ascunse în pământ toate obiectele descoperite? Pe lângă piepteni, în pământ au mai fost descoperite și un număr mare de fragmente de ceramică dată. Acestea nu sunt, însă, fragmente de ceramică obișnuită. În componența lor au fost descoperite cochilii de melci care și în ziua de astăzi sunt într-un număr mare în zonă.
Deși mai sunt multe lucruri de descoperit, arheologii au decis să oprească lucrările din acest an. “Noi vrem să stopăm deocamdată cercetarea anul acesta, deşi mai este destul de investigat. Vrem să facem măsurători geofizice, pentru a vedea cât de multe complexe arheologice există pe acest areal, care ocupă cel puţin două-trei hectare de teren, dacă nu mai mult. În funcţie de asta vom face anul viitor sondaje pentru a delimita mai bine situl şi pentru a vedea dacă situaţia din acest punct se verifică şi în acele zone, adică dacă găsim aceleaşi elemente, fragmente de coarne de cerb. Doar așa putem fi siguri că aşezarea este una specializată prelucrarea cornului de cerb”, a concluzionat arheologul de la Muzeul Judeţean Zalău.
Pentru mai multe articole interesante vizitați site-ul ȘTIRI PENTRU COPII.
Sursă foto: Horea Pop/ Facebook