NEȘTIUTELE. Româncele care au schimbat lumea. Olga Greceanu, prima femeie cu drept de predică în biserică
Sunt aproape necunoscute de cei mai mulți dintre români. În general, despre faptele mărețe ale femeilor știm mai puține. O româncă a inventat elixirul tinereții, alta a inspirat personajul Moneypenny din seria Bond. Știați asta? Că am avut o femeie super-spion în cel de-al Doilea Război Mondial? Sau că prima femeie neurochirurg din lume, ori prima femeie arhitect au fost românce. Lista e lungă, lungă. Noi ne-am propus să le aducem aproape de voi pe aceste femei minunate care fac parte din trecutul nostru și care au schimbat lumea dar, din păcate, nu și-au găsit (încă) loc în cărțile de istorie. Astăzi vom vorbi despre Olga Greceanu, prima femeie cu drept de predică în biserică.
Cu siguranță nu ați văzut vreo femeie care să țină predică într-o biserică ortodoxă. Asta se întâmplă deoarece ortodoxismul este o religie patriarhală. Există, însă, o femeie care datorită faptului că și-a dedicat toată viața credinței și artei murale religioase a primit acest drept. Această femeie este Olga Greceanu, prima femeie cu drept de predică în biserică.
Venea dintr-o familie de intelectuali cu origini poloneze
Olga Greceanu s-a născut pe data de 4 august 1890, la Mănăstirea Nămăiești, lângă Câmpulung Muscel. Familia ei, pe nume Șeșevski, era una de intelectuali bucureșteni cu origini poloneze. Studiile primare și cele liceale le-a urmat la diferite școli particulare din București. Una dintre ele a fost chiar Institutul Șeșevski, care aparținea mamei sale.
După terminarea studiilor liceale Olga s-a decis să plece în Belgia, la Liège, pentru a studia chimia și artele frumoase. Totuși, din cauza declanșării Primului Război Mondial a fost nevoită să se întoarcă în țară. Ajunsă în România, în anul 1914 s-a căsătorit cu Nicolae Greceanu, un inginer hidrolog, cu care urma să aibă o relație frumoasă care a durat 47 de ani.
A pus bazele primei asociații de pictorițe și sculptorițe
În România, Olga Greceanu s-a remarcat prin mai multe lucruri. În anul 1915 a înființat prima asociație a femeilor pictorițe și sculptorițe, alături de Cecilia Cuțescu-Storck. Cu ajutorul acestei asociații a organizat diferite expoziții atât în București cât și în Iași,, iar în anul 1919 a avut o expoziție personală la Ateneul Român.
În anul 1919, românca a revenit în Belgia unde și-a finalizat studiile de chimie și arte frumoase. În această perioadă a mai urmat și cursuri pentru lucrul în frescă la Paris.
Prima femeie cu drept de predică în biserică
Olga Greceanu era foarte pasionată de picturile murale și de cultura și valorile ortodoxe. Acest lucru s-a reflectat atât în lucrările ei scrise, cât și în picturi, fresce, dar și în conferințele susținute în biserici. Biserca Ortodoxă Română o respecta așa de tare încât i-au dat dreptul chiar să predice în orice biserică din România. Vă vine să credeți? Este singura femeie din istorie care a primit acest drept. Pe lângă dreptul de a predica în biserici, Olga a fost singura femeie acceptată în Grupul ortodox “Rugul aprins”, o adunare de intelectuali religioși și monarhi care promova valorile ortodoxe.
Perioada interbelică a fost una de succes pentru Olga. Operele ei au început să fie recunoscute chiar și în străinătate. În anul 1924 a avut o expoziție personală la New York, în anul 1929 la Paris, iar în anul 1939 a participat la expoziția mondială de la New York. Pe lângă expoziții, Olga a pictat fresca celor două săli ale Palatului Sfântului Sinod, sala de ședințe a Primăriei de Verde și Sala Muzeului de la Palatul Regal. De asemenea, a mai lucrat realizat fresce și mozaic la Institutul de Arhitectură în 1938, la Salonul gării Mogoșoaia în 1939 și la Institutul de istorie “Nicolae Iorga”.
S-a stins din viață făcând ce iubea
Viața ei s-a schimbat radical odată cu venirea regimului comunist. Olgăi i-au fost confiscate toate bunurile și proprietățile și i s-a luat dreptul de semnătură. De asemenea, din cauza faptului că era intelectuală, a fost marginalizată. Asta a făcut-o să se dedice cu multă pasiune restaurării de monumente bisericești și icoane. Tot în această perioadă a scris un dicționar de teologie intitulat Mărturie în cuvânt și chip. Vocabular al credinței și vieții spirituale. Finalizarea acestei lucrări a durat peste 3 decenii.
În 1978, la vârsta de 86 de ani, Olga Greceanu încă picta în frescă pe schela Schitului Darvari. Vârsta nu avea nici o importanță pentru ea. Totuși, nimeni nu trăiește etern. La finalul acestei lucrări, Olga s-a retras în atelierul ei din cauza oboselii, loc unde s-a și stins din viață. Olga Greceanu a fost o figură feminină foarte importantă a perioadei interbelice care, din păcate, a fost uitată în istorie.
Sursă foto: wikipedia.org, matricea.ro