Ziua Antidrog. Astăzi despre canabis. Cel mai frecvent drog ilicit

Ziua Antidrog. Astăzi despre canabis, cel mai frecvent drog ilicit utilizat în lume

Ziua Antidrog. Astăzi despre canabis. Este cel mai frecvent drog ilicit utilizat în lume şi mult mai periculos decât cred majoritatea consumatorilor. Periculozitatea lui şi faptul că a crescut numărul utilizatorilor şi a scăzut vârsta la care se începe consumul reprezintă un semnal important de alarmă.

Ce este canabisul? Cum arată?

Canabisul este o plantă înaltă de aproape un metru, sau chiar mai mult, care seamănă cu cânepa industrială, plantă cu care, de altfel se și înrudește.

Canabisul conţine mai mult de 400 de substanţe, dar principalul stimulant al creierului este substanţa THC (delta 9-tetratahydrocannabinol). Puterea de acţiune a drogului este determinată de concentraţia de THC care variază în funcţie de mai mulţi factori ca soiul plantei, climat, sol, timpul de recoltare.

CBD și THC sunt două molecule care se găsesc în plantele de canabis printre sute de altele. Și ambele fac parte din pachetul de canabinoizi. CBD înseamnă concret „canabidiol” și se găsește în principal în compoziția chimică a Cannabis Sativa (cânepă). THC reprezintă „Tetrahidrocannabidiol” și este principalul compus psihoactiv găsit în canabis. THC si CBD sunt ambele substanțe canabinacee. La prima vedere, cel puțin din punct de vedere chimic, CBD și THC par a fi identice. Atunci, ce atât de special la CBD de are aceste diferențe fata de THC?

Răspunsul stă în structura moleculara a celor două substanțe. Un singur atom poziționat diferit în structura moleculara face ca THC sa aibă un efect psihotrop, în timp ce CBD nu. Diferența principală e ca THC îți oferă acel „high” (efectul psihotrop), în timp ce CBD nu are efecte psihotrope.

Culturile actuale au ajuns să producă plante cu un procent de 4 – 7 ori mai mare de THC decât aveau culturile din anii ’75. Producătorii au avut interesul să vină în întâmpinarea consumatorilor care își doreau ca drogul să devina din ce în ce mai puternic și astfel, au crescut concentrația de THC. În eșantioanele studiate s-a observat că această componentă a crescut constant în ultimele decenii, ajungând în prezent, de la sub 10%, la 50% și chiar 80%. Astfel, marijuana consumata astăzi a devenit nu doar mai puternica ca efect, ci și mai adictivă, adică riscul de a induce dependența a crescut foarte mult.

Cum recunoaștem un consumator de canabis ?

Are ochii roşii,
Are pupilele mărite,
Este ameţit, merge nesigur;
Are atitudini de prostuţ, râde fără motiv;
Nu îşi aminteşte ce tocmai s-a petrecut;
Mănâncă mai tot timpul, în special dulciuri;
Când efectul e pe terminate, îl apucă un somn irezistibil;
Poti găsi în preajma lui pipe, hârtii pentru țigarete, haine cu miros de frunze arse, picături pentru ochi, etc.

Efectele canabisului

În funcție de persoană sau de situație, poate fi stimulant, depresor sau halucinogen. Canabisul este produs sub mai multe forme: marijuana (amestec de frunze, tulpină, semințe), hașiș (rășină obținută din mărunțirea plantei, care seamănă cu plastilina) sau ulei.

Durata efectului depinde de doză, toleranță, reacții individuale și modalitatea de consum: prin fumare, efectul maxim apare în 15 – 30 minute și durează 1 – 2 ore; prin ingerare, efectul maxim apare în 2 – 4 ore și durează 4 – 8 ore. La fumarea canabisului, substanța THC este absorbita cu repeziciune din plămâni în sânge, iar apoi transmisă către creier și celelalte organe ale corpului. Când canabisul este consumat ca ingredient în alimente sau în băutură, substanța este absorbită mai încet.

Efectele cel mai frecvent observate sunt reprezentate de o senzație de relaxare și euforie moderata (asemănătoare celei induse de alcool), însoțită de tulburări de gândire și concentrare, de percepție și ale funcțiilor psihomotorii. Efectele apar imediat după ce marijuana ajunge la nivel cerebral au o durată de 1 – 3 ore.

După câteva minute de la inhalarea fumului, crește ritmul cardiac, apare relaxarea bronhiiilor și dilatarea vaselor la nivel ocular cu efectul de “ochi roșii”. În cazul ingestiei latența efectelor este de 30 de minute. Le putem împărți în efecte fiziologice și efecte psihologice, dar împărțirea lor în ”pozitive” / negative este mult mai concludentă, pentru că unele, cele pozitive le dorim, altele sunt nedorite, dar vin la pachet .

Efecte ”pozitive” – cele căutate de consumatori

euforie;
veselie;
relaxare, reducerea stresului;
creativitate, flux rapid al ideilor;
perceperea intensificată a muzicii;
intensificarea percepțiilor (gust, miros, auz);
stare fizică plăcută;
poftă de mâncare.

Efecte negative

încetineală în vorbire și mișcare;
stare de oboseală, confuzie, lentoare;
ochi injectați, gură uscată;
fugă de idei;
percepția timpului este schimbată (comprimare sau dilatare a percepției timpului).
greață, mai ales în cazul amestecului cu alcool, medicamente sau alte droguri;
tuse, astm, probleme respiratorii cauzate de inhalarea fumului;
dificultăți cu memoria de scurtă durată.

Efecte pe termen lung

crește apariția simptomelor psihotice, apariția depresiei și a anxietății cu o frecvență de 5 ori mai mare la consumatorii cronici de canabis.
tulburari persistente ale funcțiilor cognitive și memoriei (consecințe ale neurotoxicității).
afectarea funcției pulmonare; la fumătorii cronici de marijuana pot să apară bronșita, stări astmatiforme și scăderea semnificativă a capacității respiratorii, cancer al gurii, laringelui și plămânilor.
“Sindrom amotivațional” – în special în rândul tinerilor consumatori de canabis au fost observate manifestări constând în neglijarea și pierderea interesului pentru activitățile sociale în care sunt implicați.
afectarea funcțiilor endocrine (la bărbați – scăderea secreției de testosteron, oligospermie, iar la femei, tulburari de ciclu menstrual).
afectarea sistemului imunitar și cardiorespirator
risc de malformatii la nou-nascutii ale caror mame sunt consumatoare de marijuana.

Consecințe: medicale, psihologice, juridice

Mitul potrivit căruia canabisul este un tratament miracol pentru o sumedenie de afecțiuni este adesea însoțit de ideea că el nu are efecte adverse și că nu creează dependență. Nimic mai fals!

Există o multitudine de studii științifice care documentează efectele negative pe care canabisul le poate avea asupra sănătății. Riscurile asociate consumului de substanţe derivate din canabis se explică atât prin caracteristicile substanţei active, THC, cât şi faptul că principala modalitate de consum este fumatul.

Consecințe medicale

respiratorii – tuse cronică şi bronşită în cazul persoanelor ce consumă în mod regulat doze mari;
cardiovasculare – amplificarea simptomelor cardiace la persoanele ce suferă de hipertensiune sau insuficienţă cardiacă;
afecţiuni ale sistemului endocrin – alterarea hormonilor responsabili cu sistemul reproducător şi cu maturizarea sexuală;
reducerea capacităţii de funcţionare a sistemului imunitar.

Consecințe psihologice

THC este solubil mai ales în ulei, de aceea are tendinţa de a se concentra în ţesuturile grase ale organismului, aşa cum este creierul. Are o viaţă medie de o săptămână, prin urmare la şapte zile de la consumare, se menţine un procentaj neeliminat de 50% de principiu activ, fapt ce favorizează acumularea atunci când consumul este regulat. Drept consecinţă a acestui proces, sunt câteva riscuri ce trebuie luate în considerare:

consumul zilnic poate încetini funcţionarea mecanismelor psihice, ca de exemplu capacitatea de învăţare, concentrarea atenţiei şi memoria;
executarea unor sarcini complexe care necesită luciditate mentală şi coordonare, cum ar fi aceea de a conduce un automobil, sunt afectate, apărând reacţii acute de panică şi de nelinişte;
în cazul persoanelor cu predispoziţie patologică pot apărea o serie de tulburări psihiatrice de tip schizofrenic.

Consecințe juridice

Canabisul este o plantă ilegală în majoritatea ţărilor lumii. Consumul de canabis este interzis în România, prin lege. Planta, rășina și uleiul de canabis sunt înregistrate ca substanțe de risc în Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.

Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deținerea ori alte operațiuni privind circulația drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc confom legii.

Dependență fizică există, putem vorbi de sevraj și toleranță?

Dependenţa fizică de substanţele active din canabis nu a putut fi demonstrată până în prezent. Persoanele dependente de canabis care încearcă să întrerupă consumul manifestă simptome de sevraj. Toate aceste simptome îngreunează abstinența. Sevrajul în cazul consumului de haşiş se caracterizează prin sănătate precară, slăbiciune generală, senzaţii neplăcute în oase, în muşchi, dereglări ale somnului, pierderea poftei de mâncare, scadere sau creștere în greutate, tulburari de digestie, crampe, stări de rău după mese, agitație, anxietate, depresie, pofte, tremur, căscat, inapetenţă, perplexitate.

Simptomele de bază ale sevrajului sunt deprimarea, o stare de spirit răutăcios cu labilitate emoţională, izbucniri afective şi atracţie irezistibilă pentru drog.

Durata sevrajului este de la 3 – 14 zile până la o lună.

Dependența psihică există? Cum arată ea?

Chestiunea dependenţei psihice este dificil de apreciat şi depinde de definiţia termenului. Tiparele comportamentale ce apar în prezent în urma consumului de canabis corespund definiţiei de “drug dependence” (dependenţă de droguri) formulată de Organizația Mondială a Sănătății: “Dependenţa psihică şi / sau fizică a unui individ de un drog, consumat periodic sau continuu”.

Dependenţa psihică faţă de canabis comparativ cu opiaceele se dezvoltă mai lent, dar mai rapid decât faţă de alcool.

Când vorbim despre dependența de canabis

Canabisul este de obicei consumat în cantități mari sau pe o perioadă mai lungă de timp decât a fost intenționat
Există o dorință persistentă și se fac eforturi fără succes de a opri sau controla consumul de canabis, mare parte din timp este petrecută pentru a obține substanța, pentru a o consuma sau pentru recuperare din efectele acesteia
Există pofta sau dorința intensă de a consuma canabis (craving)
Consumul recurent de canabis duce la lipsa îndeplinirii unor roluri importante la muncă, școală sau acasă
Consumul constant de canabis continuă în ciuda problemelor sociale, interpersonale cauzate de efectele acestuia și este consumat în situații fizice periculoase
Continuarea consumului în ciuda apariției unor probleme fizice și psihologice cauzate de consumul de canabis
Apare toleranța: nevoia de a crește doza pentru a obține intoxicația sau efectul dorit; scăderea efectului la consumul unei dozei obișnuite
Apare sevrajul (sindrom de abstinență) – iritabilitate, furie sau agresivitate, nervozitate sau anxietate, tulburări de somn (de ex. insomnie, vise perturbante), apetit scăzut sau scădere în greutate, neliniște, stare depresivă, dureri abdominale, tremor, transpirație, febră, frisoane, dureri de cap.

Campania « Zilele antidrog. Spune nu ! » este realizată de ȘTIRI PENTRU COPII, împreună cu Centrul de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog Timiș, cu sprijinul Consiliului Județean Timiș.

Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Timiș este structura teritorială a Agenției Naționale Antidrog– instituţie naţională cu rol de coordonator în domeniul politicilor antidrog.

Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Timiș oferă: servicii de prevenire a consumului de droguri; evaluarea şi analiza situaţiilor problematice cauzate de consumul de substanţe psihoactive; consiliere pentru identificarea celor mai eficiente soluţii de intervenţie preventivă; informare şi educare copii, adolescenţi şi tineri dar și părinți; informare şi educare adulţi implicaţi în procesul educativ; servicii de asistență medicală, psihologică și socială; consiliere, evaluare și management de caz pentru consumatorii de droguri (alcool şi tutun) dar și pentru aparţinătorii acestora.

Adresă: Piaţa Libertății nr.1, Timișoara,

Telefon : 0256/432351;

E-mail: cpeca.timis@ana.gov.ro