Scrisoarea unui profesor către copii, la început de an școlar
Un cadru didactic, nu știm cine, s-a gândit să le facă o scrisoare celor care au început școala în aceste condiții. Nu ne lungim cu mai multe detalii și vă relatăm în continuare scrisoarea unui profesor către copii, publicata acum câteva zile, la început de an școlar.
Dragilor,
Ia fiți oleacă atenți aici. Deschideți caietele, puneți data și scrieți acolo frumos un titlu:
Luni începe școala.
Ăsta micu, din banca a doua de la geam, da, tu, nu mai râde, că se uită lumea la noi. Astâmpără-te, gata. Luni începe școala. De-adevăratelea. Cum începe, asta-i altă poveste, discutăm la dirigenție. Nu vă țin mult, stați liniștiți, v-am pregătit un ghid de supraviețuire pentru anul ăsta școlar.
Toată lumea pe fază? Perfect. Ia notați voi acolo:
Puneți-vă pe învățat.
Pe bune, fraților, e momentul perfect, acum, cât se uită adulții în altă parte. Sunt ocupați cu normele sanitare, cu măștile, și-au prins urechile cu tehnologia, deci „pa, educație!” din partea lor o bucată de vreme.
Voi realizați că asta e șansa vieții voastre? Să învățați cum vă taie pe voi capul. Fără fandoseala aia cu concursuri și olimpiade, fără tocit pentru niște hârtii inutile, fără competiția aia stupidă pentru note și primul loc din clasă, în care vă împingeau părinții și profesorii voștri. Fără aroganțe de-alea cu sistemele și metodele lui pește, care nu sunt altceva decât gargară ieftină și reinventat apă caldă.
Acum puneți mâna și citiți tot ce vă cade în mână, scrieți, întrebați, uitați-vă la documentare, faceți grupuri de dezbatere între voi, scormoniți bibliotecile și internetul după informație!
„Nu e nici un adult pe lângă voi să vă spună că sunteți incapabili”
Uitați-vă după tutoriale despre acum se fac lucruri simple, învățați să vă schimbați singuri cauciucul de bicicletă, să reparați un robinet, cum să scrii o declarație, unde trebuie să mergi dacă vrei să-ți schimbi buletinul sau cum îți plătești taxele online. Învățați singuri, învățați unii de la alții, greșiți liniștiți cât vreți, că nu e nici un adult pe lângă voi să vă spună că sunteți incapabili. Căutați să vedeți ce legături sunt între muzică și matematică, între istorie și geografie, citiți despre dezvoltarea personală, educația financiară și educația sexuală. Învățați dimineața, după-amiaza, în pat, la birou, stând, foindu-vă prin camera, cum vă vine vouă mai bine.
Vedeți că sunt o mulțime de oameni faini pe net de la care puteți afla o groază de chestii super tari. Oameni de știință, cercetători, antreprenori, programatori, scriitori, matematicieni, istorici. Ăștia nu fac meditații, nu cer cincizeci de lei pe ședință, sunt oameni care dau cu generozitate tot ce au din desaga lor de cultură și educație.
Nu‐i interesează dacă sunteți de la un liceu cu ștaif din centrul orașului sau dintr-un sat de la marginea județului Botoșani. Nu vor să știe dacă tati are vreun bussines profitabil sau e zugrav cu ora. Vă vor primi pe toți cu bucurie și un zâmbet mare pe față. Vedeți că sunt unii care fac voluntar ateliere interactive, videoclipuri demonstrative, explică pe înțelesul vostru, răspund la întrebări, nu țipă, nu se enervează. Vedeți că sunt scriitori celebri cu cont pe facebook, scrieți-le, întrebați-i, pisați-i la cap ce-i cu critica literară, ce e cu nenorocirile alea de comentarii. Sunt istorici excepționali, care scriu istorie cu un picior în șantierul arheologic, în arhive, cu capul în cartea pe care urmează să o publice.
Școala adevărată
Întrebați-i. Scrieți-le. Rugați-i să vă explice, să vă povestească, să vă fascineze, să vă uimească. Școala, școala adevărată nu e acolo unde sunt hârtii și bibliorafturi. Bănci și catedre. Fandoseală si mofturi. Interese meschine. Autosuficiență. Aroganță.
Școala adevărată e acolo unde niște oameni se strâng la un loc în numele cunoașterii.
Un lucru vă mai rog. Să nu uitați că în țărișoara asta a noastră sunt o sumedenie de copii care nu au de nici unele. Nici tablete, nici calculatoare, nici școală, nici profesori care să-și bată capul cu ei, nici papuci cu care să iasă în sat fără sa râdă careva. Nu numai de tablete și calculatoare au ei nevoie. Ci sa le dați și lor din ce ați învățat voi. Dacă aveți ocazia, faceți voluntariat în școlile de la țară fără posibilități. În centrele pentru copii proveniți din familii defavorizate. Dați-i o mână de ajutor lui ăla micu, vecin cu voi, care n-are bani de meditații și nu știe să facă o problemă la matematică. Dacă ești bun la engleză, explică-i tu vărului de la țară conjugarea verbelor. Așa, pe scurt, pe un skype, pe un whatsapp.
Vedeți voi, că sunteți copii deștepți.
Gata, că m-am lungit cam mult și trebuie să fiți în formă. De luni începem școala. Ați înțeles, da? Construiți-vă propriul vostru curriculum.