NEȘTIUTELE. Româncele care au schimbat lumea. Smaranda Gheorghiu, “Educatoarea Poporului”
Sunt aproape necunoscute de cei mai mulți dintre români. În general, despre faptele mărețe ale femeilor știm mai puține. O româncă a inventat elixirul tinereții, alta a inspirat personajul Moneypenny din seria Bond. Știați asta? Că am avut o femeie super-spion în cel de-al Doilea Război Mondial? Sau că prima femeie neurochirurg din lume, ori prima femeie arhitect au fost românce. Lista e lungă, lungă. Noi ne-am propus să le aducem aproape de voi pe aceste femei minunate care fac parte din trecutul nostru și care au schimbat lumea dar, din păcate, nu și-au găsit (încă) loc în cărțile de istorie. Astăzi vom vorbi despre Smaranda Gheorghiu, “Educatoarea Poporului”, scriitoare, activistă pentru drepturile femeilor și prima femeie care a ajuns la Polul Nord.
Când ne gândim la Polul Nord ne gândim la frig, gheață și urși polari. Nu pare cel mai prietenos loc de pe planetă. Smaranda Gheorghiu, poreclită “Educatoarea Poporului”, a fost, însă, de altă părere și a devenit prima femeie care l-a vizitat. De unde a avut atâta curaj?
Talentul literar și l-a descoperit în perioada liceului
Smaranda Gheorghiu, nepoata scriitorului Grigore Alexandrescu (despre care cu siguranță ați învățat la școală), s-a născut la Târgoviște pe 5 octombrie 1857. Familia ei era una foarte numeroasă, Smaranda având alți nouă frați și surori mai mici, ea fiind primul copil. Școala primară a urmat-o în Târgoviște iar în 1870 a plecat la București pentru a urma cursurile Școlii Centrale de Fete. Acolo și-a descoperit talentul literar, iar imediat după terminarea liceului s-a căsătorit cu profesorul George O. Gârbea care a încurajat-o să și-l cultive mai departe.
Această relație nu avea să dureze foarte mult, George Gârbea urmând să se stingă din viață. În acea perioadă, Smaranda lucra ca și învățătoare la o școală din Sinaia iar la scurt timp după ce a rămas văduvă s-a recăsătorit cu căpitanul Petre Gheorghiu.
Smaranda era prietenă cu Mihai Eminescu și Veronica Micle
Debutul literar a avut loc în anul 1881, chiar în revista cunoscutului Alexandru Macedonski numită “Literatorul”. Tot atunci s-a împrietenit cu Mihai Eminescu și cu Veronica Micle, toți participând la același cenaclu. Smaranda a continuat să colaboreze și cu reviste precum “Tribuna”, “Convorbiri literare”, “Revista Literara” și “Universul”. Poeziile ei erau semnate fie cu numele ei, fie cu pseudonimul Smara, iar primul ei volum de poezie a apărut în anul 1888 și s-a numit “Din pana suferinței”. Pe lângă poezii, Smaranda Gheorghiu a mai scris și piese de teatru, romane și nuvele.
Scriitoarea s-a remarcat și prin lupta sa pentru drepturile femeilor. În anul 1900, la Congresul pentru Pace al Uniunii Universale a Femeilor, cu steagul României în brațe, Smaranda a ținut un discurs în fața a 300 de femei. Discursul a fost apreciat de public și prin el a arătat că este atât o apărătoare a femeilor cât și a păcii și culturii. Ulterior a fost aleasă chiar vicepreședinte al Alianței Universale a Femeilor pentru Pace.
Călătoria prin aproape toate capitalele Europei până la Polul Nord
După moartea celui de-al doilea soț, Smaranda sa dedicat celeilalte pasiuni: călătoria. Și-a luat inima în dinți și a ajuns acolo unde mulți dintre noi nu ar avea niciodată curaj să meargă, adică la Polul Nord. Astfel a devenit prima femeie din lume care a cucerit ținuturile de gheață din nordul Europei. Călătoria a început în anul 1902 din Sinaia, ca mai apoi să treacă prin Budapesta, Viena, Praga, Berlin, Copenhaga, Stockholm, Hammerfest, Tromso și Hamar. Într-un final a ajuns la Capul Nord, în Insula Mageroy. Pe drumul de întoarcere a trecut prin Oslo, care pe atunci se numea Cristiana. Acolo l-a întâlnit pe celebrul Henrik Ibsen care este considerat părintele teatrului modern.
A modernizat școli și a ridicat biblioteci, statui și cămine culturale
Smaranda s-a implicat activ în construirea școlilor, modernizarea monumentelor istorice, construirea și dotarea de biblioteci, ridicarea de statui și cămine culturale. De aici a primit și porecla “Maica Smara” din partea Veronicăi Micle și este considerată “Educatoarea poporului”. Toata viața a iubit copiii și a vrut să le ofere o lume mai bună. În ziua de astăzi, poeta și activista este cunoscută de copii pentru versurile “Vine vine primăvara / Se aşterne-n toată ţara / Floricele pe câmpii / Hai să le-adunăm copii”.
Smaranda Gheorghiu s-a stins din viață în anul 1944. În memoria ei au fost ridicate busturi atât în orașul său natal, Târgoviște, cât și în parcul Cișmigiu din București. Sub bustul din Cișmigiu este înscripționat mesajul “Maica Smara Educatoare a poporului, scriitoare, 1857-1944”.
Sursă foto: adevarul.ro, gazetadambovitei.ro