Viața de actor – Interviu exclusiv cu actorul Ion Rizea. Ioana Mărăscu are 17 ani. Ea este din Timișoara, studiază la Colegiul Național Pedagogic ”Carmen Sylva” (cls. a XII-a) și iubește teatrul. Ioana a fost foarte încântată când a auzit că poate fi jurnalist junior al publicației ȘTIRI PENTRU COPII. Interlocutorul ei a fost Ion Rizea, actor și director adjunct al Teatrului Național ”Mihai Eminescu” din Timișoara. Dacă sunteți curioși să aflați cum a decurs interviul veți afla în cele ce urmează, dar și pe canalul YouTube ȘTIRI PENTRU COPII.
Ioana Mărăscu: Ion Rizea, actor și director adjunct la Teatrul Național Timișoara, născut în Cărpiniș. A făcut liceul la Timișoara, unde a fost pasionat de chimie. Vizitele la cinematograf l-au atras să intre în lumea artiștilor. Astăzi m-am gândit să vă adresez câteva întrebări de interes pentru mine și pentru tinerii din Banat. Ați visat, copil fiind, să deveniți actor?
Ion Rizea: Nu, niciodată.
Ioana Mărăscu: Care a fost momentul în care ați decis că vreți să faceți actorie?
Ion Rizea: A fost un moment foarte ciudat, ca să zic așa. Eu mă pregăteam pentru Psihologie. Am dat destul de târziu la facultate, la 26 de ani. M-am pregătit un an de zile pentru Psihologie și profesoara cu care eu mă pregăteam era și profesoară la Facultatea de Teatru. Așa am dat cu nasul, să zic așa, și am văzut ce se întâmplă în Facultatea de Teatru. Am aflat despre teatru și, cu o săptămână înainte de admitere, am zis: ”Vreau să dau la Teatru”. Ea îmi spune (n.r. profesoara) ”O să intri sigur la Psihologie, ai învățat foarte bine”. Și am dat la Teatru și am intrat.
Ioana Mărăscu: Cum v-a schimbat viața actoria? Pentru că până la urmă a fost o decizie importantă să schimbați atât de radical meseria…
Ion Rizea: Mi-a schimbat-o în bine. Iremediabil în bine și nu am să regret nici măcar o secundă că am făcut pasul acesta și nu am făcut ce voiam să fac înainte!
Ioana Mărăscu: Ce înseamnă teatrul pentru dumneavoastră?
Ion Rizea: E viața mea!
Ioana Mărăscu: Cum l-ați descrie pe înțelesul tuturor?
Ion Rizea: Teatrul e viață și cred că noi, pe scenă, actorii, avem șansa și privilegiul să jucăm personaje pe care niciodată în viața reală nu vom fi. Adică putem fi regi, prinți, prințese, cerșetori, orice tip de om, care nu poți fi în viața de zi cu zi. Dar privilegiul de a juca pe scenă este imens. De aceea cred că teatrul este viață. Iar spectatorii vin pentru emoția pe care noi sper și trebuie să o transmitem.
Ioana Mărăscu: Pandemia a fost un moment dificil pentru toți. Am vrut să vă întreb: Cum credeți că s-a schimbat teatrul în cadrul pandemiei? Ce a însemnat teatrul în această perioadă?
Ion Rizea: Din punctul meu de vedere, teatrul va rămâne teatru și se va face în modul clasic. Cum a fost și până acum. Au fost încercări de a se face tot felul de spectacole online. Inclusiv noi am pus spectacolele filmate, pe care le-am avut la Teatrul Național, și s-au bucurat de un succes foarte mare în rândul oamenilor care le-au văzut. Am avut foarte multe accesări. Am avut pe undeva pe la 50 de mii de accesări pe YouTube. Dar eu rămân la ideea și țin foarte mult la această idee de cum ar trebui să fie teatrul. Să fie în sală cu spectatori acolo, care să guste emoția vie de pe scenă. Pentru că altfel ne transformăm în cinematografie și nu mai e nicio diferență între teatru și cinema.
Ioana Mărăscu: De ce credeți că lumea artiștilor este atât de specială? Pentru că, din câte văd, ați descris-o ca fiind cu adevărat specială.
Ion Rizea: Este într-adevăr specială, exact cum îți spuneam și mai devreme, faptul că putem să visăm cu ochii deschiși, să fim pe scenă poate ce am visat și niciodată nu o să ajungem în viața reală. Pentru că nu cred că voi ajunge vreodată vreun rege sau vreun miliardar, sau mai știu eu ce. Dar am această șansă să fiu pe scenă. Și este o lume specială pentru că este o lume care împărtășește emoție. O lume care poate că îi ajută pe cei din sală să vadă lucrurile altfel, să sape mai adânc în emoțiile lor proprii și să le scoată la suprafață,
Ioana Mărăscu: Cum vedeți dumneavoastră sala plină de spectatori de pe scenă?
Ion Rizea: Ca actor nu prea vezi mare lucru în sală, pentru că sunt luminile care îți bat în ochi. Eu cel puțin nu sunt neapărat atent la cine, ce e în sală. Cred că fiind pe scenă trebuie să mă concentrez foarte mult pe ceea ce am de făcut. Dar se simte un ocean de energie extraordinară din sală. Parcă sunt cumva pe malul oceanului cu briza de o forță impresionantă și cu apa oceanului care vine pe tine și te îmbrățișează la modul cel mai plăcut cu putință.
Ioana Mărăscu: Acest ocean despre care vorbiți, vă emoționează? Aveți emoții când sunteți pe scenă?
Ion Rizea: Emoții cred că avem toți când suntem pe scenă. Dar în cazul meu, cel puțin, sunt emoții constructive, pentru că știi că emoția care o ai în acel moment, datorită celor din sală, trebuie să o întorci ca energie înapoi de zece ori mai mult și de zece ori mai puternică și mai frumoasă.
Ioana Mărăscu: Aveți un ritual înainte de a intra pe scenă, poate de a evita aceste emoții de care vorbiți?
Ion Rizea: Având în vedere că știrile sunt pentru copii, poate nu ar trebui să spun, dar nu pot să nu spun. Fumez o țigară înainte de a intra pe scenă.
Ioana Mărăscu: Vă este vreodată frică de scenă, spectatori sau de ideea unui spectacol?
Ion Rizea: Nu, nu. Să știi că nu am avut niciodată frica aceasta. Emoții da, dar nu frică.
Ioana Mărăscu: Care considerați că este cea mai importantă calitate a unui actor?
Ion Rizea: Cred că cea mai importantă calitate a unui actor trebuie să fie onestitatea. Pentru că dacă nu ești onest și sincer cu ceea ce faci, cu ceea ce simți, asta nu poți să o transmiți mai departe. Și publicul nu te va crede.
Ioana Mărăscu: Teatrul presupune multe ore de repetiții și pot observa acest lucru pentru că vă urmăresc de foarte mult timp. Cum credeți că ați putea atrage tinerii spre teatru? Mai ales fiind un domeniu uneori greu de abordat, uneori greu de suportat, cum credeți?
Ion Rizea: Într-adevăr, este o muncă asiduă munca în teatru. Cred că sunt foarte mulți tineri care sunt interesați. Noi, la Teatrul Național Timișoara, am început și cred că suntem pe un făgaș bun prin ora de teatru pe care o adresăm tuturor tipurilor de vârstă. Sunt pe grupe și pe clase de vârste. Cred că e pasul de a veni cumva în întâmpinarea oamenilor care vor să vadă cum e teatrul. Dacă de acolo sunt unii care vor să meargă mai departe în mod profesionist, automat au școlile de teatru care îi pregătesc profesional pentru această meserie.
Ioana Mărăscu: De ce trebuie să vină copiii la teatru?
Ion Rizea: Ca să învețe să crească frumos.
Ioana Mărăscu: Și acum în final, dorim să transmitem un mesaj de suflet copiilor din Banat.
Ion Rizea: Aștept toți copiii, cât se poate de mulți, chiar dacă nu sunt din Timișoara, să vină la teatru pentru că teatrul ne ajută să creștem oameni frumoși, ne ajută să fim mai buni și ne ajută să știm să îi ascultăm pe ceilalți. Așa că vă aștept la teatru!