NEȘTIUTELE. Româncele care au schimbat lumea. Sarmiza Bilcescu – prima femeie avocat din Europa şi prima din lume cu un doctorat în Drept
Sunt aproape necunoscute de cei mai mulți dintre români. În general, despre faptele mărețe ale femeilor știm mai puține. Româncele care au schimbat lumea sunt aduse săptămânal în faţa voastră la rubrica NEŞTIUTELE. Aceste femei minunate care fac parte din trecutul nostru și care au revoluţionat lumea dar, din păcate, nu și-au găsit (încă) loc în cărțile de istorie ne inspiră mereu. Româncele sunt femei extrem de inteligente. Astăzi vom vorbi despre Sarmiza Bilcescu – prima femeie avocat din Europa şi prima din lume cu un doctorat în Drept.
Se spune că femeia este un bun avocat deoarece se pricepe să cerceteze şi să argumenteze orice. Săptămâna aceasta vă povestim despre o femeie curajoasă care s-a impus într-o lume care până atunci aparţinea bărbaţilor, sala de judecată. Anul acesta pe 27 aprilie s-au împlinit 153 de ani de la naşterea Sarmizei Bilcescu – prima femeie avocat din Europa şi prima din lume cu un doctorat în Drept.
Femeia cu nume de cetate
Sarmiza Bilcescu s-a născut la 25 aprilie 1867 în Bucureşti. Tatăl ei, Dumitru Bilcescu, era şeful Controlului Finanţelor la acea vreme şi bun prieten al familiei Brătianu. Mama sa, Maria Bilcescu a fost cel mai important sprijin pentru ea
La naştere a fost botezată după numele Sarmisegetuza, iar părinţii o alintau ”Miza”. Încă din copilărie a manifestat apucături băieţeşti. Avea certuri şi bătăi dese cu baieţii lui Brătianu. Toți o porecleau ”Voinica” deoarece era ageră.
Până la vârsta de şapte ani a studiat acasă cu dascălul Păun, iar apoi a frecventat cursurile Colegiului ”Sf. Sava“ din Capitală. A obţinut diploma de Bacalaureat în 1884.
Studii la Sorbona
Sarmiza şi-a dorit să participe la cursurile Facultăţii de Litere de la Paris. Cu susţinerea necondiționată din partea părinţilor se înscrie la cursurile Facultăţii de Drept de la Sorbona.
Acest fapt era unul cel puţin inedit în epocă, ea fiind prima fată care participa la cursurile cu profil juridic. Băieții din grup o admirau, dar profesorii nu o vedeau cu ochi buni. La unul dintre primele cursuri, Sarmiza a fost pur şi simplu dată afară de profesorul Paul Sonday, care a țipat: ”Fără femei!… Ştiinţa se face între bărbaţi!“ Apoi, după câteva luni de cursuri, portarul facultăţii i-a interzis accesul în facultate.
În ciuda acestor obstacole, românca nu a cedat nicio clipă, fiind însă extrem de hotărâtă să dărâme acest tabu. A afirmat neîncetat că dreptul la educaţie al unei femei nu poate fi îngrădit, declarând: ”Într-o ţară în care chiar şi pe uşile închisorilor stă scris: «Libertate, Egalitate, Fraternitate», nu puteţi împiedica o femeie să se instruiască, doar pentru că este femeie!“
Mama i-a stat alături în toţi cei cinci ani de facultate, iar studenta şi-a luat toate examenele cu brio, obţinând, în 1887, licenţa în ştiinţe juridice. La final toți profesorii au avut doar cuvinte de laudă pentru româncă: ”Neobosită, demnă de toată lauda şi cu un comportament ireproşabil“.
Sarmiza Bilcescu – prima femeie avocat din Europa a făcut istorie
Pe 12 iunie 1890 a intrat în istorie, devenind prima femeie din lume care, după ce şi-a susţinut teza de doctorat la Facultatea de Drept, a obţinut titlul academic de doctor în Drept al Universităţii din Sorbona cu teza ”Despre condiţiunea legală a mamei în dreptul român şi francez“. Teza era un document care a promovat ideea egalităţii femeii cu bărbatul în căsnicie şi în privinţa drepturilor asupra copilului.
Sarmiza a revenit în România după absolvire pentru a se înscrie și profesa în Baroul Ilfov, care la acea vreme cuprindea şi Bucureştiul. Era prima cerere din organizaţia avocaţilor venită din partea unei femei. Inițial conducătorii profesiei nu au ştiut cum să interpreteze cererea, deoarece la acea vreme se spunea că ”inteligența unei femei este frumuseţea sa”. În cele din urmă au decis că ”nu este cu putinţă de a împiedica petiţionara de a fi înscrisă ca avocat“. Decizia lor a făcut înconjurul lumii şi a stârnit admiraţie. Trebuie menţionat că sprijinul cel mai mare a fost acordat de faimosul avocat şi om politic Take Ionescu, acceptarea ei în barou fiind posibilă şi prin ajutorul oferit de onorabilul jurist Constantin Dissescu.
Nu a pledat la bară din cauza prejudecăților
Sarmiza Bilcescu a ales să nu pledeze niciodată la bară. Mentalitatea era greu de schimbat, iar ea era mai mereu ocolită de clienţi. A înțeles că nu va putea profesa așa. A urmat, în schimb, o carieră dedicată vieţii de familie, luptei pentru drepturile femeilor şi mai ales actelor de caritate. La 18 martie 1894 înfiinţează Societatea Domnişoarelor Române, având drept scop unitatea culturală a românilor, apoi face parte din juriul general al Expoziţiei Cooperatorilor din ţară, expoziţie patronată de familia regală.
În anul 1897 s-a căsătorit cu inginerul Constantin Alimănişteanu. Ea a devenit şi prietena reginei Maria, căreia i-a predat lecţii de limba română şi alături de care a susţinut concerte de pian.
În anul 1898, Sarmiza Bilcescu – Alimănişteanu a devenit mama unui băieţel pe nume Dumitru. Aceasta l-a adorat şi în jurul lui și-a construit întreaga sa viaţă, exact ca mama sa care a ajutat-o mereu.
În anul 1901, s-a înregistrat a doua cerere de admitere într-un barou din România din partea unei femei, tot în Baroul Ilfov, însă solicitarea Elenei Popovici a fost respinsă! Nu se știe motivul.
Sarmiza Bilcescu – prima femeie avocat din Europa a militat pentru înfiinţarea de centre pentru lucrul costumelor naţionale, ”ateliere de cusătorie”, mai cu seamă în mediul rural, dovedind un patriotism ieşit din comun. Avocata a trimis costume naţionale unor doamne importante din afara graniţelor ţării sau tablouri ce conţineau imagini din România de atunci. Ea a fost susținută mereu de soțul ei, un mare patriot care a murit în anul 1911.
”Mama celor necăjiți și sprijinul studențimii”
În anul 1913 a creat Consiliul Superior al Industriei Casnice, un organism menit să pună în valoare importanţa şi frumuseţea îndeletnicirilor şi tradiţiilor din mediul rural. Binefăcătoarea îşi petrecea câteva luni pe an la Căscioarele de Călărași, unde ajuta țăranii. A fost implicată în multe proiecte din Muscel, loc în care era la fel de iubită pentru contribuţia la viaţa comunităţii. Ea a ajutat și studenții de la Drept prin înfințarea de cămine și alte proiecte educaționale. A fost supranumită ”mama celor necăjiţi şi lipsiţi, sprijinul studenţimii“. A fost Preşedinta Federaţiei Femeilor Universitare, a intrat chiar şi în politică candidând, în anii ’30, pe listele Partidului Naţional Liberal.
În anul 1935, a ieşit din viaţa publică şi s-a retras la Româneşti-Muscel. A trecut la cele veşnice la 26 august 1935. Sarmiza Bilcescu a fost înmormântată în costum popular naţional şi a lăsat prin testament suma de 25 de milioane de lei pentru construirea clădirii Palatului Industriei Casnice.
Un conac amintește de Sarmiza
Fiul ei, Dumitru Alimănișteanu, a devenit şi el membru al PNL, deputat și subsecretar de Stat la Finanțe. Pe moșia de la Bilcești, județul Argeș, sat situat lângă Câmpulung Mușcel, Dumitru Alimănișteanu a organizat câteva ferme model. El a ridicat, în perioada 1938-1943, un conac impozant, în stil românesc, cu zidărie din piatră și cărămidă. Dumitru visa să îl transforme în azil de bătrâni. În 1947, a fost nevoit să doneze Academiei moșia de la Bilcești. Conacul a fost gândit și ca o reședință pentru Regele Mihai. Acesta îl folosea în cursul partidelor sale de vânătoare din zonă. Imobilul a fost naționalizat, ajungând casă de odihnă și distracții pentru comuniști, Nicolae Ceaușescu apreciind locul în mod deosebit. În prezent conacul din Bilceşti este deţinut din anul 2006 de un om de afaceri argeşean. Se află într-o avansată stare de degradare.
ŞTIRI PENTRU COPII vă ţine la curent cu ultimele noutăţi. Nu uitați să urmăriţi rubrica noastră cu româncele care au schimbat lumea şi săptămâna viitoare pentru a descoperi o nouă româncă care a făcut istorie.
Dicţionar:
Barou: este ordinul profesional al avocaților.
Surse: adevarul.ro, identitatea.ro, edițiadedimineață, evenimentulistoric, spatiuldeconstruit.ro, radioromaniacultural
Sursă foto: galeriaportretelor.ro, identitatea.ro, wikipedia, The Movie, ziarulmetropolis, evenimentulistoric, desteptii.ro. adevarul.ro,