Consiliul Naţional al Elevilor (CNE) dar și patru consilii județene reprezentative condamnă Ordinul de ministru care prevede obligativitatea participării la orele online. O treime din elevii români nu au acces la internet și nu au calculatoare, laptopuri ori tablete. Mulți dintre ei locuiesc în zone fără acoperire.
Potrivit unui comunicat al CNE, această măsură are un profund caracter discriminatoriu. Iar urmarea va fi creșterea alarmantă a absenteismului școlar.
”Până la momentul actual, Ministerul Educaţiei şi Cercetării (MEC) a ignorat total nevoia elevilor de acces la educaţia online: nu am văzut o politică fermă pentru garantarea accesului în tot acest timp. În timp ce state precum Republica Moldova, Italia, Noua Zeelandă au alocat resurse bugetare pentru a cumpăra dispozitive pentru elevii din comunităţi dezavantajate, deşi rectificarea bugetară permitea, MEC nu a cerut fonduri. Mai mult decât atât, acum se doreşte introducerea obligativităţii pentru elevi la orele online, problema cu accesul nu mai reprezintă o prioritate pentru doamna ministru”, a declarat Antonia-Laura Pup, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor.
Potrivit comunicatului, la scurt timp după instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României şi suspendarea cursurilor în învăţământul preuniversitar, CNE a transmis către MEC o serie de propuneri. Acestea erau menite să faciliteze desfăşurarea actului de predare-învăţare-evaluare în mediul online.
Printre propunerile CNE se număra durata aceea ca durata orelor online să nu depăşească 40 de minute. Asta, având în vedere faptul că atenţia este mult mai greu de captat în mediul online. Crearea unui cod de conduită în mediul online, atât pentru cadrele didactice, cât şi pentru elevi, a fost altă cerință. Ideea era de puncta norme şi responsabilităţi pentru ambele părţi. Elaborarea unei politici pentru protejarea dreptului la intimitate a fost altă recomandare. Folosirea unor metode de predare interactive, a fost, de asemenea, solicitată. Au fost menționate Menti sau Kahoot, metode plăcute de învățare.
Elevii reprezentanți amintesc faptul că aproape o treime din copiii României trăiesc în condiții cu lipsuri materiale grave. De la începutul crizei COVID-19, nu a existat nicio măsură prin care elevilor din mediile dezavantajate să le fie asigurat dreptul constituțional la învățătură. Din contră, elevii fără acces la resurse online sunt în continuare neglijați. Inclusiv cei care ar trebui să susțină examene naționale.
Elevii vor avea dificultăți în ceea ce privește încheierea mediilor. Mai mult, performanțe de la Evaluarea Națională și Bacalaureat vor fi afectate în mod semnificativ, arată reprezentanții acestora.
Până acum nu a fost menționat niciun plan privind finalizarea acestui an școlar care să-i includă și pe elevii fără acces la internet. Și nici nu s-a pus în discuție cum vor recupera aceștia materia.
ȘTIRI PENTRU COPII redă, în continuare și punctele de vedere ale președinților unor asociații județene reprezentative pentru elevi.
“După mai bine de o lună de așteptare Ministerul Educației a venit cu un act normativ ce ar fi trebuit să rezolve probleme apărute în perioada aceasta și să pună bazele modului de învățare la distanță. Din păcate nu avem nici acum ceva concret. Iar elevii fără posibilități materiale sunt în continuare ignorați. Avem exemple de bună practică în alte state din Europa. Unde autoritățile au achiziționat dispozitive conectate la internet, atât pentru elevi, cât și pentru cadrele didactice. Trebuie făcut ceva acum, pentru că sunt necesare măsuri serioase în cazul în care ne vom întoarce la școală în luna iunie”, arată Andreea-Sabina Spătariu, președinta Asociației Elevilor din Constanța (AEC).
“În condițiile actuale, consider că imaginea publică a Ministrului Educației și Cercetării predomină în ciuda situației elevilor fără acces la educație. Elevii nu știu parcursul acestui an școlar, iar Ministerul nu poate persista în a oferi doar un sentiment: nesiguranță. Așteptăm ca Ministerul Educației să accepte realitatea. Implicit să se asigure că absolut toți elevii din România au acces la învățătură. Până acum, această situație nu a fost manageriată corespunzător”, declară Nicolae-Alexandru Rădulescu, președintele Asociației Elevilor din București și Ilfov (AEBI).
“Încă de la suspendarea orelor de curs se presupunea că situația cu privire la COVID-19 se va înrăutăți și va afecta mediul dezvoltării orelor de curs din unitățile de învățământ preuniversitar. În Maramureș există nenumărate cazuri de elevi care fac parte din medii dezavantajate. Ei nu au posibilitatea de a achiziționa bunuri pentru desfășurarea orelor online. Faptul că MEC a făcut prezența la orele desfășurate în mediul online obligatorii nu face decât să îi neglijeze și mai mult pe elevii aflați în situația menționată”, arată Paula-Livia Buda, președinta Asociației Elevilor din Maramureș (AEM).
“Cu fiecare declarație pe care o oferă, Ministrul Educației și Cercetării, Monica Anisie, instigă la și mai multă nesiguranță în ceea ce privește educația elevilor pe timp de pandemie. Deși învățământul online este acum obligatoriu, la nivel național se regăsesc 350.000 de elevi care nu au acces la internet. Și nici la aparatura necesară pentru a participa la astfel de cursuri.
Ministerul Educației a achiziționat doar 500 de tablete, însă nu se știe nici până acum criteriul pe baza căruia au fost distribuite.
Nu știm când Doamna Ministru va accepta faptul cert că nu toți elevii români pot beneficia de aceste cursuri online. Situația, însă, nu poate suferi amânare și așteptăm cu interes să fie reglementată cât de curând posibil. Anul școlar este pus sub semnul întrebării tocmai din cauza lipsei de interes cu care aceste lucruri au fost tratate de-a lungul timpului”, concluzionează Rahela-Maria Macovei, președinta Asociației Vâlcene a Elevilor (AVE).