Postăm pozele copiilor în mediul online? Este bine sau nu?
Postăm pozele copiilor în mediul online? Este bine sau nu? Sunt foarte drăguțe, uneori amuzante, dar este necesar sau bine să le postăm? Este vorba despre fotografiile celor mici. Pe toate rețelele de “social media” sunt o mulțime de fotografii sau videoclipuri cu copii, în diferite ipostaze. Dar cât de sigur este să postam aceste fotografii?
În ultimul timp există foarte multe discuții despre acest subiect. Lectorul universitar Constantin Vică, din cadrul Facultății de Filosofie a Universității București, a discutat despre acest subiect în cadrul unui eveniment dedicat folosirii excesive a pozelor celor mici în mediul online.
„Cea mai mare mândrie a unui părinte este copilul său. Şi asta este un lucru bun, care a ajutat la supravieţuirea speciei noastre, pentru că suntem, de departe, specia care investeşte cel mai mult în copii, îi privim ca pe un dar de la Dumnezeu. Dar nu uitaţi că rezultatul mândriei în creştinism este deznădejdea. Suntem mândri de copiii noştri. Trebuie, cumva, să-i arătăm lumii, să-i ridicăm tot mai mult. Dar întrebarea este, chiar trebuie să-i arătăm lumii întregi? Poate că lumea întreagă nu este foarte interesată, poate că din reflex dă like-ul ăla, că, atunci când vezi o faţă drăguţă, dai like. N-o să încep să-i scriu unui părinte: Auzi, mă, dă poza jos! Că-mi place. Şi eu mă mândresc că am prieteni cu copii atât de frumoşi, atât de deştepţi. Dar mă uit încă o dată la chestia asta. Când îmi dau seama că alături de noi şi ei devin nişte produse care se vând online, pe mine mă sperie”, a povestit Constantin Vică la evenimentul „Sharenting. Folosirea excesivă a imaginii copiilor în online”, găzduit de Seneca Anticafe.
Pro și contra
Foarte mulți părinți își expun copiii pe rețelele de socializare, fără ca măcar să se gândească la riscuri. Poate printre prietenii de pe Facebook stă ascuns un om cu rele intenții.
Mulți părinți cred că nu există niciun pericol. Însă, deși profilele sunt private, iar în lista de prieteni sunt doar cunoscuți, pozele pe care noi le postăm pot ajunge pe mâinile cui nu trebuie, oricât de multe măsuri de siguranță ne-am lua noi.
Pentru o privire mai de ansamblu, am întrebat mămicile de pe o pagină de Facebook. Multe dintre acestea își postează copiii, fără nicio problemă, motivând că oamenii rău intenționați nu pot ajunge la ei.
Pro
„Profilul este privat și chiar de nu ar fi, un pedofil nu are nevoie neapărat de media ca să pună ochii pe un copil. Dacă stai de grija asta nu mai ieși din casă. Eu pun poze pe internet ca și cei dragi, care nu sunt lângă noi, să le poată vedea creșterea și să se bucure alături de ei”, a declarat o mămică.
„Ce poate face cu o poza? Nu am ce ascunde și nici de ce sa mă tem. Nici prin cap nu mi-a trecut așa ceva. Niciodată nu mi-aș lăsa copiii singuri pe stradă. Și ai mei au 12 și 14 ani… Chiar nu pot merge cu ei la fotbal sau la film cu colegii lui. Deja de la vârsta de 8-10 ani, copiii merg singuri la școală. Merg cu mijloace în comun, etc. Menționez ca nu as pune poze cu ei fără haine din principiu și decență” , a adăugat o altă mama.
Contra
Ca să întrebăm ambele părți am luat și o părere de la o mămică care nu a postat nici măcar o dată o poză cu cei mici.
„Nu expun public pozele cu copiii mei. Nu mi se pare normal. Sunt prea mici. Am 2 copii de 2 ani și respectiv 5 luni. Nu cred că o să-i expun, pentru că înainte să existe Facebook-ul și toate rețelele de socializare, nu cred că trimitea nimeni 2 milioane de vederi și poze cu copiii lor prin poștă. Deci nu văd de ce ar face-o oamenii acum. Așadar, dacă cineva vrea poze cu copiii mei, aceia sunt 5 oameni, care fac parte din familie, sau sunt prieteni și cărora le trimit un mail cu pozele”, ne-a declarat Oana O.
Părerea psihoterapeutului
Am discutat și cu psihoterapeutul Ingrid Schiffer despre acest subiect: „Copiii mei au 8, respectiv 10 ani. Sunt singurii din clasele lor care nu au un smartphone și nici un cont pe rețelele de socializare. Mai mult decât atât, eu însămi nu postez nici un fel de informație sau fotografii legate de copii sau viața mea privată pe rețelele de socializare. Sunt foarte strictă în această privință din trei motive:
1. Sharenting-ul
Descrie mania părinților de a posta fotografii cu copiii lor pentru ca ele să fie văzute de o lume întreagă, în speranța de a obține cât mai multe aprecieri. Cu toții suntem mândri de copiii noștri și ne dorim ca ei să fie îndrăgiți de cât mai multe persoane. Dar sharenting-ul are la bază nevoia părintelui de a fi văzut și apreciat. Postează pentru că viața reală nu îi oferă mijloacele necesare satisfacerii acestor nevoi. Și atunci el s-ar putea întreba: Cum altfel poate satisface aceste nevoi, fără să-și expună proprii copii? Care sunt oamenii cu adevărat importanți din viața reală cu care părintele dorește să împărtășească momente importante din viața lui? Ce opțiuni are?
2. Copilul învață prin imitație
Dacă părintele își petrece o mare parte din timpul liber pe rețelele de socializare, copilul va învăța să facă la fel. De asemenea, copilul învață să-și satisfacă nevoi fundamentale într-un spațiu virtual care nu trebuie confundat cu realitatea. Nevoile fundamentale nu pot fi satisfăcute decât în relațiile reale și semnificative din viața noastră.
3. Al treilea motiv ține de siguranță
O informație care ajunge în spațiul virtual nu poate fi controlată. Ea nu mai poate fi ștearsă. Pe termen lung, ne răpim copiilor dreptul la propria imagine pentru totdeauna. Și da, exista și riscul ca postările făcute de părinți să constituie o sursă de informație pentru persoane rău intenționate.
Personal, am decis sa nu fac publice informații legate de copiii mei și recomandarea mea ar fi ca părinții să fie prudenți și să își protejeze copiii până la vârsta la care se vor putea proteja singuri”, a declarat Ingrid pentru ȘTIRI PENTRU COPII.