Diferențele între învățământul românesc și cel finlandez. Interviu cu Școala Finlandeză din Sibiu
Sunt multe diferențe între învățământul de la noi și cel din Finlanda. Dar cum sunt școlile de la noi din țară care abordează curricula finlandeză? O școală din Sibiu abordează această curriculă și ne explică într-un interviu mai multe despre acest lucru. Diferențele între învățământul românesc și cel finlandez. Interviu cu Școala Finlandeză din Sibiu.
Daniela Pitariu, manager de proiect al Școlii Finlandeze din Sibiu ne oferă mai multe detalii despre acest sistem de învățământ.
ȘTIRI PENTRU COPII: Care este diferența dintre învățământul din România și cel din Finlanda?
Daniela Pitariu: Cel mai important aspect care diferențiază învățământul din România față de cel din Finlanda este contextul socio – cultural în care se desfășoară procesul de educație și anii de reformă cu orientare reală spre beneficiarul direct al educației.
ȘTIRI PENTRU COPII: De ce aleg părinții să își înscrie copiii la Școala Finlandeză? Care sunt plusurile pe care le oferiți?
Daniela Pitariu: Din opiniile exprimate chiar de către aceștia, cel mai des întâlnit (din păcate) este: „îmi doresc pentru copilul meu să vină cu drag la școală și să nu facă școala ca mine”. Ei apreciază numărul redus de elevi pe clasă (maxim 18), orientarea spre dezvoltarea a 4 inteligențe (fizică, intelectuală, spirituală, emoțională), condiții potrivite (săli mari, cu multă lumină naturală, pachetul de hrană, resurse la dispoziție, fără a transporta ghiozdan), curriculum adaptat la nevoile copilului, abordat experiențial.
Inovație
ȘTIRI PENTRU COPII: Aveți o abordare inovativă și orientată spre viitor. Cum se împacă inovația cu valorile tradiționale?
Daniela Pitariu: Este un proces dificil cel de a transmite valorile tradiționale către copii, tineri, în ziua de astăzi. Însă dincolo de rapiditatea schimbărilor ce se petrec în jurul nostru, ne dorim să observe singuri și să aprecieze ceea ce ne definește pe noi, ca popor, și pe fiecare în parte, accesând, prin metode moderne de investigație, fondul socio – cultural generos pe care îl avem la dispoziție. Iar mai târziu, când sunt pregătiți, să își găsească propria identitate în relație cu valorile românești.
Metode și nevoi
ȘTIRI PENTRU COPII: Metodele pe care le folosiți sunt adaptate nevoilor elevilor. Sunt nevoile elevilor din România diferite de ale elevilor din alte țări?
Daniela Pitariu: Nevoile de învățare/dezvoltare ale copiilor, în marea lor majoritate, sunt similare celor din alte țări, pe grupe de vârstă. Adaptarea este procesul cel mai important și aici este arta dascălului: în a observa nevoile individuale și a găsi strategia didactică potrivită care să răspundă concomitent nevoilor particulare cât și de grup.
Teme și presiuni
ȘTIRI PENTRU COPII: Sunt copiii din învățământul de stat din România suprasolicitați de teme? Putem vorbi de presiunea școlii?
Daniela Pitariu: Statisticile susțin că da. Ceea ce ar fi foarte util să înțeleagă și să aplice profesorii este că tema pentru acasă/lucrul suplimentar este oferit pentru a acoperi nevoile de învățare (deci pot fi diferite de la elev la elev) și nu este o parte automată și indispensabilă a lecției. Pot avea scop remedial, după ce profesorul a încercat mai mult decât o metodă/abordare în demersul educațional și nu a obținut rezultatele conform potențialului elevului. De asemenea, pot constitui o resursă pe care pot construi un nou demers educațional. Sau îi pot încuraja pe elevi să utilizeze în contexte noi cunoștințele și abilitățile dobândite în cadrul lecțiilor.
De multe ori presiunea muncii suplimentare vine și din partea părinților, nu atât a școlii.
Schimbări
ȘTIRI PENTRU COPII: Dacă ar fi să aduceți o schimbare în ambele sisteme (românesc și finlandez) care ar fi aceasta?
Daniela Pitariu: În ceea ce privește sistemul finlandez, nu sunt în măsură să exprim dacă ar avea nevoie de schimbare și care ar fi aceea. Ne dorim multe schimbări în România. Educația are nevoie de măsuri adaptate, practice și eficiente pe termen lung, care să meargă mână-n mână cu reformele din celelalte sectoare. Ar fi de menționat ca prioritate pregătirea profesorilor.
Despre bullying
ȘTIRI PENTRU COPII: Ce părere aveți despre legea anti – bullying? Cum credeți că s-a ajuns să avem nevoie de o astfel de lege?
Daniela Pitariu: Comportamentele asociate fenomenului de „bullying” nu sunt de dată recentă și erau sancționate și anterior. Orice unitate școlară are prevăzut în Regulamentul de Organizare și Funcționare reguli din codul de conduită al elevului și modul în care sunt tratate încălcările acestora. Este utilă definirea mai clară și aducerea în atenția tuturor actorilor în plan educațional ca un factor important care poate afecta foarte mult profilul emoțional al viitorului adult. Așteptăm să vedem normele metodologice, deoarece, atât pentru părinți, cât și pentru profesori ar fi bine ca orice situație să fie tratată cu atenție și obiectivitate.
ȘTIRI PENTRU COPII publică frecvent știri din educație, pe care le puteți găsi chiar în rubrica cu același nume.
Sursa foto Școala Finlandeză Sibiu