Constantin Brâncuși- 144 de ani de la nașterea celebrului sculptor
”În artă nu există străini”, spunea Brâncuși, de la nașterea căruia sărbătorim astăzi 144 de ani. El a fost primul dintre românii care ne-au invitat să uităm de clișee și să celebrăm împreună universalitatea și originalitatea artei. Constantin Brâncuși este unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului XX. Ce impact a avut acesta asupra culturii românești și cum a reușit un gorjean să redefinească sculptura mondială, încercăm să vă povestim în cele ce urmează.
Constantin Brâncuși s-a născut pe 19 februarie 1876, în Oltenia, în satul Hobița, și a murit în data de 16 martie, 81 de ani mai târziu, la Paris, în capitala Franței. Este sculptorul român care a revoluționat arta modernă, extrem de apreciat de marii artiști americani și francezi. Cea mai cunoscută operă a sa este Ansamblul Monumental de la Târgu Jiu format din Coloana infinitului / Coloana fără sfârșit, Poarta sărutului și Masa tăcerii. Este renumit pentru numeroase opere expuse la New York și Paris. Criticii spun că acesta a exprimat în artă viziunea țăranului român asupra lumii înconjurătoare.
Viața lui Brâncuși: copil sărac plecat de acasă, autodidact, geniu din școală
De la 7 ani, în loc să fie trimis la școală, e trimis de familie să păstorească oile. La 9 ani pleacă de acasă. Știa că poate mai mult. Va lucra la Târgu Jiu într-o vopsitorie, la Slatina, într-o băcănie, la Craiova, într-o cârciumă. În acele vremuri oamenii nu își puneau problema că un copil nu poate fi exploatat prin muncă.
În 1894, a reușit să se înscrie cu bursă la Şcoala de Arte şi Meserii din Craiova, după ce s-a făcut remarcat când îşi construieşte singur o vioară. Pentru că nu a făcut școala primară, a învățat singur să scrie și să citească. În 1902, Brâncuşi a absolvit cu notă maximă Şcoala Naţională de Arte Frumoase de la Bucureşti, învățând materia care se preda în cinci ani, doar în patru, iar un an mai târziu decide să plece la Paris. Pentru a face bani de drum acceptă o comandă – bustul generalului medic Carol Davila. Sculptura este expusă din 1912 în curtea Spitalului Militar din Bucureşti. Dezamăgit de reacţia consiliului care îi comandase lucrarea, artistul decide să meargă la Paris pe jos, fără a mai încasa restul de bani.
“La Paris am dus-o greu, la început. Uneori mă ţineam de ziduri ca să nu cad de foame, de boală. Am lucrat, pentru a-mi câştiga existenţa, ca spălător de vase în restaurante. Mă specializasem în spălatul paharelor”, povestea Brâncuși.
Prima lucrare 100% Brâncuși
În 1908, Brâncuşi realizează prima lucrare care nu este influenţată de moda europeană sau stilul lui Auguste Rodin, considerat cel mai celebru sculptor după Michelangelo, deschizătorul drumului în ceea ce înseamnă sculptura modernă. Această lucrare este Sărutul. Tehnica lui Brâncuşi, cea a cioplirii directe, tipică gospodarilor cioplitori în lemn din Hobița natală, a făcut senzaţie în rândurile artiştilor de la începutul secolului al XX-lea din Paris.
Din 1909, Brâncuşi îşi stabileşte domiciliul şi atelierul pe strada Montparnasee. Celebra adresă, Rue de Montparnasee, 54 va deveni un adevărat loc de pelerinaj pentru toţi artiştii, după cum notează Historia.ro.
Cum se sărbătorește această zi?
Începând cu anul 2016 ziua de 19 februarie este marcată la nivel naţional ca ”Ziua Brâncuși”. Anul acesta de Ziua Brâncuși au loc o serie de evenimente atât în București cât și în Târgu Jiu. Ministerul Culturii organizează la Muzeul Național de Artă al României, cu ocazia Zilei Naționale Constantin Brâncuși, ”tururi ghidate în sala Brâncuși” și ”Tur Ghidat pentru oficialități”, iar la ora 19 va avea loc un spectacol de proiecții holografice și mapping, în curtea Palatului Regal.
”Sala Brâncuşi se află chiar în mijlocul galeriei, astfel încât cei care vor intra în această galerie vor parcurge foarte repede practic o istorie a artei româneşti, şi astfel aş recomanda cei care vor intra să nu privească etichetele, să nu ţină cont de artiştii pe care îi văd. Aș vrea să privească şi să se oprească eventual în dreptul unor lucrări de care se simt într-adevăr impresionaţi şi vor ajunge în final şi la Sala Brâncuşi, ca un reper, este sala cea mai luminoasă, şi vor putea să aprecieze personal sentimentele şi tăirile pe care toți artiştii au încercat să le transmită prin piesele pe care noi le avem expuse în galerie”, a declarat Liviu Constantinescu, directorul Muzeului Național de Artă, pentru Radio România Actualități.
Anul acesta artista Irina Rimes a fost aleasă ambasador al Zilei Brâncuși. Vestea a stârnit o serie de critici, dar Ministrul Culturii a explicat într-o emisiune că artista de peste Prut este un model pentru tinerii de astăzi: ”Vrem ca tinerii să devină consumatori de produse culturale, să fie atrași de cultură. Toată lumea vorbește acum despre eveniment”.
Curiozități despre artist
Constantin Brâncuși a lăsat numeroase opere moștenire, dar atelierul său din Paris l-a donat statului francez unde și-a petrecut o mare parte din viață. Conform unui articol din Evenimentul Zilei artistul a pus condiția ca nimeni să nu se atingă de „templul” brâncușian! Atelierul a devenit, între timp, muzeu.
Se știe că Brâncuși nu se dădea în vânt după lectură, dar mergea la teatru des unde cerea ”bis” actorilor preferați până era izgonit din sală. Mergea mai ales însoțit de cățeaua lui, Polaire, și avea lojă rezervată.
În memoria publicului va rămâne mereu celebra frază: ”Eu nu sculptez păsări, ci zboruri”. Zboruri, cu adevărat sunt păsările sale, epurate de formă, toate numai sens. Măiastra este printre primele sculpturi ale lui Brâncuși în care acesta a folosit forma abstractă a unei păsări. Lucrarea este inspirată de pasărea legendară a folclorului românesc, Pasărea măiastră, o creatură mitică recunoscută pentru penajul de aur și cântecele fermecate.
Ziua de 19 februarie este o zi în care trebuie să-l omagiem pe cel mai mare sculptor al României, să-i recunoaștem valoarea și influențele pe care le are asupra artei sculpturii, picturii și desenului din ziua de astăzi. ȘTIRI PENTRU COPII vă aduce ultimele noutăți din cultură și artă. Nu uitați să citiți site-ul nostru în fiecare zi.
Dicționar:
Holograme: plăci fotografice care înregistrează o imagine pe care apoi o proiecteză pe un perete/ pânză
Mapping: se referă la hărți și cartografieri
Epurat: simplificat, dus la esență
Sursă: evz.ro , digi24.ro , Historia.ro.
Sursă foto: rador.ro