Bătaia nu e ruptă din rai. Pedepsele corporale nu rezolvă nimic, sunt un abuz fizic. Psihologul explică
Am auzit expresii ” unde dă mama/ tata crește” sau ”bătaia e ruptă din rai”. S-a acreditat, mult timp, ideea că a da câte o palmă copilului e OK. Că această corecție îl va readuce la realitate. Că îl va determina să nu mai facă prostii. Nimic mai greșit. De multe ori părinții le aplică copiilor lor pedepse corporale. Și tot mai mulți cred că această metodă este utilă în educarea celor mici. Însă nu este așa! Pedepsele corporale nu rezolvă nimic, sunt doar un abuz fizic. O explică chiar specialiștii. Studiile arată că pedepsele corporale influențează negativ dezvoltarea copiilor. ȘTIRI PENTRU COPII a discutat cu psihologul Mircea Dragu, care ne-a răspuns la câteva întrebări. Este, el însuși, tată.
Pedepsele corporale nu sunt nici benefice și nici nu trebuie recomandate. Ele se asociază cu abuzul fizic, maltratarea sau abuzul emoțional. Acestea nu doar că influențează negativ dezvoltarea emoțională a copiilor, dar pot lăsa și traume pe viață.
ȘTIRI PENTRU COPII: Ce impact au pedepsele corporale asupra copiilor?
Mircea Dragu: În primul rând aș puncta faptul că nu discutăm despre pedepsele corporale, ci despre abuz fizic, care aproape întotdeauna este însoțit de abuz emoțional. Cred că prin această reîncadrare am răspuns parțial la întrebare. În rest, efectele pot fi mai mult sau mai puțin traumatizante, în funcție de frecvența, intensitatea și durata abuzului, respectiv reziliența copilului, de restul resurselor pe care acesta le poate accesa.
Copilul bătut de părinți va fi un adult cu probleme
ȘTIRI PENTRU COPII: Cum influențează aceste abuzuri dezvoltarea emoțională a minorilor?
Mircea Dragu: Abuzul fizic sau maltratarea minorilor se încadrează la așa numite ACEs (Adverse Childhood Experiences). Acestea au consecințe pe termen scurt, mediu și lung. Ele influențează în mod negativ nu doar evoluția minorului, ci și traseul de viață al viitorului adult. Printre consecințe putem menționa risc de accidentări, de infecții cu transmitere sexuală, sarcini nedorite, inclusiv la minori, riscul de a deveni victime ale traficului sau exploatării umane, abuz de substanțe, infracționalitate, absenteism sau abandon școlar, risc mai mare pentru o paletă largă de boli cronice. Strict în zona emoțională, pot apărea: un control mai puțin eficient al impulsurilor, o încredere de sine mai scăzută, agresivitate sau retragere socială, izolare, comportamente autodistructive sau chiar suicid.
Educarea și prevenția
ȘTIRI PENTRU COPII: Cum educăm oamenii să renunțe la aceste “corecții”?
Mircea Dragu: Pe de o parte avem instrumentele legale, prin care societatea încearcă nu doar să îi protejeze pe copii, ci și să se protejeze pe ea însăși de consecințele pe care le are violența corectivă. Avem nevoie și de programe de asistență socială pentru familiile / grupurile de risc, de o informare corectă și constantă a părinților, profesorilor ș.a.m.d, de implicare civică, de o colaborare a comunităților și autorităților în diverse forme de prevenție și intervenție.
ȘTIRI PENTRU COPII: Cum putem înlocui pedepsele corporale asupra copiilor? Ce metode se pot folosi?
Mircea Dragu: Un stil parental care urmărește formarea unui copil rezilient care să se transforme într-un adult funcțional este unul care oferă suport, acceptare, dar știe să pună și limite. E un echilibru instabil pe care un părinte are nevoie să îl caute. În condițiile în care pericolul de a cădea în extrema permisivității, sau în cea a exigențelor, este mereu prezent, trebuie să existe un echilibru. Din fericire trăim în vremuri în care avem acces la informație. Putem accesa surse competente pentru a deveni părinți mai buni. Nu există soluții minune sau „în zece pași” cum de foarte multe ori vânzătorii de iluzii încearcă să convingă, și de multe ori reușesc, persoanele vulnerabile. E un proces, o atitudine, un drum.
Dicționar
Adverse Childhood Experiences: experiențe adverse din copilărie (din engleză)
Rezilient: rezistență la șoc
Abuz: încălcare a legalității
Maltratare: provocare de suferințe fizice sau morale prin bătaie, brutalizare
ș.a.m.d.: și așa mai departe
Sursa foto odoras.md