INTERVIU EXCLUSIV. Dr. Tamara Marcovici dezvăluie tot ce nu știați despre somn
ȘTIRI PENTRU COPII a realizat un interviu exclusiv cu un specialist în somnologie. Dr. Tamara Marcovici dezvăluie tot ce nu știați despre somn. Somnul face parte din viața noastră de zi cu zi, iar în funcție de vârstă îi dăm sau nu importanță. Este știut faptul că cei mici preferă să facă orice altceva în loc să doarmă la prânz. Cei mari însă, abia așteaptă să poată să pună capul pe o pernă câteva minute. Dormitul cu muzică sau cu telefonul lângă noi este un obicei pe care majoritatea îl avem, fie mici, fie mari. Doamna doctor Tamara Marcovici ne spune dacă somnul este sau nu afectat de acest obicei.
ȘTIRI PENTRU COPII: Cât este indicat să doarmă un copil în funcție de vârstă?
Dr. Tamara Marcovici: Cu cât copilul este mai mic, cu atât durata necesară de somn este mai mare. În 24 ore nou-născuții sănătoși dorm 14 – 17 ore, sugarii 12 – 15 ore, copiii mici (1 – 3 ani) 11 – 14 ore, preșcolarii 10 – 13 ore, școlarii 9 – 11 ore, iar adolescenții 8 – 10 ore.
ȘTIRI PENTRU COPII: Ce se întâmplă dacă nu respectăm orele de somn?
Dr. Tamara Marcovici: Un somn de calitate este asigurat de către durata adecvată a acestuia precum și de respectarea rutinei și a igienei somnului. A dormi mai puține ore comparativ cu durata necesară vârstei conduce, în timp, la instalarea deprivării de somn. Aceasta are repercusiuni asupra activității diurne, cu afectarea capacității de concentrare, a atenției, a memoriei. Se pot instala tulburări de comportament (hiperkinezie, somnolență, iritabilitate, etc.), tulburări de apetit (diminuare/exacerbare), afectarea creșterii, a metabolismului și chiar scăderea performanțelor școlare.
Importanța somnului
ȘTIRI PENTRU COPII: Pe înțelesul copiilor, de ce este important somnul? Ce beneficii are el?
Dr. Tamara Marcovici: În timpul somnului, organismul copilului funcționează pentru asigurarea stării de bine și a dezvoltării armonioase psiho-somatice. Se secretă hormoni care asigură creșterea, este stimulată sinteza proteică, imunitatea se îmbunătățește, se stochează informațiile la nivelul creierului.
ȘTIRI PENTRU COPII: Cât de important este somnul de zi (somnul de la prânz)?
Dr. Tamara Marcovici: Somnul de la prânz (siesta, “puiul de somn”) asigură refacerea organismului într-un interval scurt de timp (15 – 30 minute). În situația în care durata somnului de prânz este prea mare (peste 60 minute), aceasta va influența negativ rutina somnului de noapte prin avansarea orei de culcare și instalarea insomniei de adormire.
ȘTIRI PENTRU COPII: În general, copiii nu vor să doarmă ziua. Cum îi putem convinge să o facă?
Dr. Tamara Marcovici: Prin crearea condițiilor optime de somn la prânz (îndepărtarea stimulilor vizuali, auditivi), instituirea rutinei de somn (administrarea mesei de prânz, apoi culcarea copilului citindu-i o poveste).
ȘTIRI PENTRU COPII: Prezența telefoanelor lângă noi, atunci când dormim, afectează somnul?
Dr. Tamara Marcovici: Da, în sens negativ. Sunetele emise de telefon disturbă somnul, iar lumina albastră a ecranului diminuează secreţia melatoninei, afectând capacitatea de menținere adecvată a somnului. Undele electromagnetice emise de telefonul mobil pot avea efecte nocive asupra organismului.
ȘTIRI PENTRU COPII: Este voie sau nu cu televizor în dormitor? Dar dormitul cu muzica pornită?
Dr. Tamara Marcovici: De preferat, în dormitor și în camera copilului nu ar trebui să fie televizor. Lumina și sonorul acestuia disturbă somnul. Nu se recomandă dormitul cu muzica pornită deoarece sunetele reprezintă stimuli care pot împiedica instalarea și menținerea somnului.
Somnul are mai multe faze
ȘTIRI PENTRU COPII: Am văzut că există două tipuri de somn: cu vise și fără vise. Odihna este afectată în vreun fel de unul din cele două?
Dr. Tamara Marcovici: Arhitectura normală a somnului este esențială pentru asigurarea odihnei. Somnul se desfășoară în mai multe faze (N1, N2, N3 si REM) a căror succesiune se repetă de câteva ori în timpul unei nopți (cicluri de somn). Visele au loc în faza REM a somnului, când se produc și mișcări rapide ale globilor oculari, iar musculatura striată este foarte relaxată. Pentru un somn de calitate, odihnitor, parcurgerea tuturor acestor faze este necesară, iar proporția dintre ele trebuie să fie cea adecvată vârstei.
ȘTIRI PENTRU COPII: Ce înseamnă dacă copilul sforăie și ce trebuie să facă părinții în acest caz?
Dr. Tamara Marcovici: Ronhopatia (sforăitul) poate fi prezentă și la copiii sănătoși. Dacă sforăitul este însoțit de respirație dificilă în somn și de alte manifestări sugestive pentru apneea obstructivă de somn, trebuie identificată cauza acestei disfuncții respiratorii. Astfel, este necesar consultul pediatric și evaluarea ORL. Principalele cauze ale apneei obstructive de somn la copii sunt: hipertrofia amigdalelor, hipertrofia vegetațiilor adenoide si obezitatea.
ȘTIRI PENTRU COPII: De ce au, uneori, copiii, un somn agitat?
Dr. Tamara Marcovici: Somnul agitat la copii se poate datora factorilor ambientali (disconfort termic – căldură excesivă; lumină; zgomote; dormitul în pat cu adulții) sau apneei obstructive de somn. Tulburarea respiratorie obstructivă de somn se caracterizează prin respirație dificilă însoțită de episoade de apnee (oprirea respirației) și de anomalii ale gazelor sanguine (oxigenare deficitară, hipercapnie). Reluarea respirației se realizează prin microtreziri care, repetându-se pe tot parcursul nopții, fragmentează somnul.
Copilul nu doarme suficient
ȘTIRI PENTRU COPII: Ce ar trebui să facă părinții dacă copilul nu doarme suficient? Ce specialiști să caute?
Dr. Tamara Marcovici: În primul rând ar trebui să discute cu medicul de familie sau cu medicul pediatru. Evaluarea somnologică efectuată de către un medic competent este următorul pas în demersul diagnostic și terapeutic al tulburărilor de somn. În cadrul consultului somnologic, copilul este evaluat prin anamneză, examen clinic, chestionare și prin investigații paraclinice (biologice, funcționale). Prin efectuarea studiului de somn (de exemplu: poligrafia respiratorie nocturnă) se identifică prezența și severitatea tulburărilor respiratorii de somn. În funcție de cauza probabilă a somnului insuficient, pot fi necesare consulturi interdisciplinare (ORL, neuro-psihiatrie pediatrică, psihologie clinică, etc.).
ȘTIRI PENTRU COPII: Dăm pastile de dormit copiilor? Dar remedii naturale? Puteți recomanda câteva?
Dr. Tamara Marcovici: Insomnia care nu răspunde la mijloacele terapeutice non-farmacologice necesită medicație. Aceasta va fi recomandată de către medicul specialist în urma unei evaluări riguroase. Remediile naturale adresate insomniei sunt cele care au trecut ”proba timpului,” și anume: laptele cald consumat înainte de culcare, respectiv ceaiul de tei îndulcit cu miere. Dintre preparatele din plante care se pot administra la recomandare menționez Ansiodep sirop, Somnic sirop.
Dicționar
Deprivare: situație clinică sau experimentală în care bolnavul întrerupe contactele senzoriale cu mediul înconjurător
Repercursiune: urmare, consecință
Diurn: care se face în timpul zilei
Hiperkinezie: o afecțiune în care copilul este agitat, impulsiv, activ, indisciplinat
Exacerbare: intensificare a unei pasiuni sau a unei suferințe fizice; accentuare
Psiho-somatic: disciplină medicală care studiază originea psihică a unor boli și folosirea mijloacelor psihologice în terapia lor
Sinteză proteică: este procesul biochimic în urma căruia celulele generează proteine
Melatonină: hormon care se găsește în mod natural în organism, responsabil cu inducerea somnolenței
Nociv: dăunător
Adecvat: potrivit; care corespunde cerințelor
Musculatură striată: mușchii scheletului, constituiți din fibre lungi care la microscop prezintă dungi transversale (unele luminoase și altele întunecoase)
ORL: otorinolaringologie; ramură a medicinei care studiază anatomia, fiziologia și patologia urechii, a nasului și a laringelui
Apnee obstructivă de somn: întrerupere a respirației în timpul somnului
Hipertrofie: dezvoltare excesivă a volumului unui organ sau al unui țesut fără înmulțirea celulelor acestuia
Vegetații adenoide: polipi; reprezintă țesutul limfoid care se dezvoltă în spatele nasului în regiunea dintre nas și gât
Anamneză: totalitate a datelor pe care medicul le obține interogând bolnavul cu privire la apariția și evoluția bolii de care suferă, la antecedentele ei etc.
Poligrafie respiratorie nocturnă: o investigație care folosește un aparat mic numit poligraf. El înregistrează toate detaliile somnului necesare unui diagnostic
Sursă foto: Pixabay.com