FOTO I Schelete vechi de sute de ani descoperite în Timișoara
Un număr de șase schelete vechi de sute de ani au fost descoperite în Timișoara, în zona centrală. Acestea au fost găsite cu ocazia săpăturilor pe șantierul unde se va construi noul corp de clădire al Liceului ”Nikolaus Lenau”.
Echipa ȘTIRI PENTRU COPII a vizitat șantierul unde Andrei Stavilă, responsabilul științific din partea Universității de Vest, coordonează săpăturile arheologice. El ne-a povestit cum decurg lucrările. Momentan, pe locul unde va fi noul liceu, se realizează ”descărcarea de sarcină arheologică”. Adică, doar se studiază, de către arheologi, ceea ce este sub pământ.
Au fost descoperite deja două ziduri paralele, care serveau drept întăritură pentru Bastionul Carol al vechii cetăți a Timișoarei (n.r. cetatea, în stil Vauban – adică în formă de stea, a fost construită între anii 1732 – 1765).
De asemenea, au ieșit la iveală urme ale ocupației otomane (1552 – 1716): gropi de provizii transformate în gropi menajere, un cuptor, bordeie și vase de ceramică, pipe de ceramică frumos ornamentate și ghiulele de tun. A mai fost găsită și o monedă de argint.
Mormântul cu schelete
Descoperirea cea mai interesantă este, până acum, un mormânt comun, cu șase schelete. Acestea au o vechime de aproximativ 300 de ani. Unul dintre ele a fost al unui copil ce purta la gât un pandantiv și o cruce.
Pandantivul, foarte bine păstrat, a fost restaurat și prezintă, pe față și pe verso, câte un portret, dar și inscripții în limba latină. “Faptul că lângă morți au fost găsite trei bile de flintă ne duce cu gândul că aceștia au fost împușcați”, a declarat Andrei Stavilă.
Zona istorică a sitului
Lucrările de descărcare de sarcina arheologică sunt realizate de către firma care va construi clădirea, Constructim SA cu ajutorul specialiștilor de la Universitatea de Vest din Timișoara. Perimetrul studiat are mii de metri pătrați. Toate artefactele și vestigiile descoperite sunt atent colectate de arheologi și restaurate. Ele vor intra apoi în patrimoniul Muzeului Național al Banatului.
Situl arheologic cercetat se află în afara fostei cetăți, zonă care, în epocă, era numită Palanca Mare. Casele medievale – ne-a mai spus arheologul Andrei Stavilă – aveau dimensiuni reduse iar acoperișurile erau realizate din stuf. Oamenii foloseau casele mai mult ca să doarmă în ele, inclusiv prepararea hranei făcându-o afară. Stuful se găsea din abundență în zonă, în acea perioadă Timișoara fiind mlăștinoasă.
Abia după ce Timișoara a fost cucerită de Imperiul Habsburgic a început sistematizarea străzilor și a clădirilor. Multe construcții, inclusiv fortăreața gasită aici, au fost demolate ulterior pentru a crea spații urbane noi.
După finalizarea șantierului de descărcare de sarcină arheologică va începe construirea noii clădiri a Liceului ”Nikolaus Lenau”, lucrare planificată să se finalizeze în anul 2024.
Dicționar:
Sit: așezare
Verso: partea din spate
Stuf: plantă de apă cu vârful pufos
Bordei: locuință sărăcăcioasă săpată în pământ și acoperită cu paie sau stuf
Flinta: pușcă cu țeavă lungă și fitil, folosită cu secole în urmă
Vauban: Sébastien Le Prestre, Marchiz de Vauban (1633 – 1707) a fost un mareșal al Franței și cel mai important inginer militar din perioada sa, faimos pentru inovațiile aduse în domeniul construcției de fortificații, acestea purtându-I, ulterior, numele.
[foogallery id=”9623″]
Sursa foto hartă: Wikiwand.com