România, țara cu cei mai săraci copii din Uniunea Europeană. Aflați situația pe județe
România este țara cu cei mai săraci copii din Uniunea Europeană. Ne aflam pe locul 1 la rata mortalității infantile și sărăcie. Situația rămâne critică: la finalul anului 2019 peste o treime dintre copii trăiesc sub pragul sărăciei, mulți copii merg seara la culcare flămânzi. Lipsa dotărilor elementare în școli, unități cu toalete neigienice, în curțile instituțiilor. Abandonul școlar e imens, iar rata mortalității infantile în țara noastră e cea mai mare din Uniunea Europeană. Aceasta e România în secolul al XXI-lea.
Organizația Salvați Copiii România împreună cu Avocatul Poporului au realizat un raport complex cu privire la drepturile copilului în România. Acest raport scoate la iveală faptul că progresele din ultimul deceniu sunt neînsemnate. Aici vorbim de rata mortalității infantile, protecția împotriva violenței, combaterea sărăciei și sistemul de protecție. Aceste progrese sunt nule în ceea ce privește educația, protecția medicală și protecția copiilor cu dizabilități.
Sărăcia în rândul copiilor
România este țara cu cea mai mare rată a sărăciei din Uniunea Europeană. Peste 32% din copii trăiesc sub pragul de sărăcie. Peste 150.000 dintre ei merg seara la culcare flămânzi, iar această statistică include doar copiii din mediul rural. În 2017, pentru familile alcătuite din doi adulți și trei sau mai mulți copii, riscul de a trăi sub pragul de sărăcie era de 61,9%.
Mortalitatea infantilă
România se clasează pe primul loc în Uniunea Europeană când vine vorba de rata mortalității la copii. Pentru populația cu vârste între 0-19 ani, rata mortalității la noi în țară este de două ori mai mare decât media Uniunii Europene.
În 2017, în România, rata mortalității a fost de 61,69 la 100.000 de copii și adolescenți, iar media Uniunii a fost de 31,60. Un alt aspect important este faptul că rata mortalității în România este mult mai mare decât în alte țări ale căror venituri sunt mai mici decât la noi (Muntenegru, Serbia sau Bulgaria).
În 2018, în România s-au înregistrat 1.214 decese ale copiilor sub un an, iar rata mortalității infantile raportată la 1000 de nașteri este de 6,5. Institutul de Sănătate Publică spune că o parte din aceste decese ar fi putut fi evitate printr-o mai bună monitorizare înaintea nașterii. De asemenea, dotarea unităților cu echipamente corespunzătoare ar fi fost de un real folos. Rata mortalității infantile diferă în funcție de județe. Județele cu cele mai scăzute rate de mortalitate sunt Dâmbovița (2,9‰), Ilfov (4,1‰), Arad și Timiș (4,5‰), Iași și Alba (4,8‰) și București (3,6‰). Județele cu cele mai mari rate ale mortalității sunt Tulcea (15,5‰), Botoșani (12,9‰), Sălaj (11,5‰), Călărași (11,2‰) și Caraș-Severin (10‰). De asemenea, s-a observat faptul că rata mortalității infantile este mult mai mare în mediul rural (7,9) decât în mediul urban (5,3). Educația și vârsta mamei sunt alți factori care influențează procentul deceselor.
Abandonul școlar
În anul școlar 2017-2018, rata abandonului școlar la nivel național în învățământul primar și gimnazial a fost de 1,7%. Apoximativ 30.000 de elevi. Principalul motiv pentru care copiii renunță la școală sunt costurile ridicate, în special cele pentru transport. Aceste costuri nu pot fi suportate de către părinți, mai ales de cei din mediul rural.
Abuzul și neglijarea copiilor
În 2018 au fost raportate aproape 15.000 de cazuri de abuz și neglijare, iar 94% dintre acestea au loc în familie. Două treimi dintre copii se confruntă cu violența ca formă de disciplină. Unul din trei copii din ciclurile de gimnaziu sau liceu afirmă că au fost supuși la forme de violență psihică sau fizică în școală. Mai mulți dintre ei spun că au fost victime și în mediul online. O altă formă de violență la care copiii din România sunt supuși este traficul de copii. Din toate victimele traficului de persoane identificate de Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane, mai mult de jumătate sunt minori. Aceștia sunt traficați atât pentru exploatare sexuală cât și pentru infracțiuni (furt, înșelăciune).
Copiii cu dizabilități
Conform datelor de la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA), în România există 65.731 de copii cu dizabilități. Majoritatea dintre ei sunt îngrijiți de proprile familii, însă sunt foarte mulți care se află în sistemul de protecție socială. Școlile de masă sunt slab pregătite în ceea ce privește integrarea și sprijinirea acestor copii. Doar 30% dintre școli au rampă de acces pentru persoanele cu dizabilități, iar aproximativ 15% au toalete accesibile pentru aceste persoane. De asemenea, copiii cu dizabilități din școlile de masă sunt discriminați de către colegi și părinții acestora. Cei din urmă consideră că prezența în clasă a unui copil cu dizabilități afectează negativ performanța clasei.
Daiana Mitar