Mărţişorul a fost inclus în patrimoniul imaterial cultural al UNESCO
Mărţişorul a fost inclus în lista reprezentantivă UNESCO a patrimoniului imaterial al umanităţii. Este decizia luată zilele ttrecute în cadrul sesiunii Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial de la Jeju, Coreea de Sud. pe 1 martie, când vei da sau primi mărțișoare, să te gândești că acesta e deja un simbol al culturii mondiale, de care acum știe toată lumea.
Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, ci şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Conform tradițiilor, țăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului. Există diferențe între porțul mărțiușorului, de la o țară la alta, însă semnificativ e că peste tot e păstrat firul roșu-alb.
În spațiile slave bunăoară, fetele sunt cele care dau mărțșișoare băieților. La Bulgari de exemplu, mărțișorul nu s epoartă în piept, ca la noi, în România, ci legat la încheietura mâinii. Sunt locuri unde se poartă mărțișorun un anume număr de zile, apoi șnurul se leagă în copac.
Mărţişorul este strâns legat de tradiţiile Anului Nou, sărbătorit în trecut în luna martie, ca formă primitivă de celebrare a Anului Agrar, corelat cu ciclurile vegetative şi astronomice.
La români, mărţişorul, ca obiect simbolic, a fost alăturat babei Dochia, personaj mitologic, a cărei zi era sărbătorită la 1 martie.
Cercetătorul Ion Ghinoiu spune despre şnurul de mărţişor că este o funie a timpului, de 365 sau 366 de zile, toarsă de însăşi legendara Dochie, în timp ce urca cu oile la munte. Se spune c ă baba Dochia toarce firul anului primăvara, la naşterea timpului calendaristic.