Unde trăiesc cei mai fericiți copii?
Pentru a afla unde trăiesc cei mai fericiți copii, o fundație din Elveția (Jacobs Foundation) a realizat un studiu în mai multe țări, peste 50.000 de copii cu vârsta cuprinsă între 8 și 12 ani fiind întrebați ce părere au asupra propriei vieți. În cadrul studiului, copii au fost întrebați despre aspecte-cheie ale vieții lor între care viața lor de familie și cea de acasă, prietenii, banii și bunurile pe care le au, viața la școală, zona în care locuiesc, modul cum își folosesc timpul, bunăstarea personală, concepțiile asupra drepturilor copiilor și nivelul global de fericire. Rezultatul arată că România este una din țările în care trăiesc cei mai fericiți copii. Germania se află doar pe locul 9, iar cei mai nefericiți sunt copiii din Coreea de Sud.
- fetele petrec mai mult timp cu părinții
- băieții stau mai mult la calculator și fac mai mult sport
- copiii români își petrec cea mai mare parte din timpul liber făcându-și temele și uitându-se la televizor
- nivel ridicat de violență fizică la copiii români
Psihologul școlar Klaus Seifried din Berlin nu a fost surprins de rezultate și explică: “Copiii care cresc în prosperitate sunt foarte exigenți și, astfel, mult mai repede nemulțumiți.” In timp ce în țările bogate fericirea copiilor depinde de o noua bicicletă, un televizor mare sau o consolă de jocuri, copiii din Africa și Asia sunt adesea fericiți dacă au ceva să mănânce în fiecare zi și pot să meargă la școală.
Copiii din țările europene tind să raporteze niveluri mai ridicate de satisfacție cu prietenii, iar cei din țările africane tind să fie mai mulțumiți cu viața lor școlară. Copiii din țările nord-europene sunt în mod deosebit nemulțumiți de modul cum arată. Cei mai mulți dintre cei peste 50.000 de copii din cele 15 țări și-au evaluat în mod pozitiv satisfacția cu viața în general, dar procentul copiilor cu nivel foarte ridicat al bunăstării variază de la aproximativ 78% în Turcia, 77% în România și Columbia până la aproximativ 40% în Coreea de Sud. Proporția celor cu nivel al bunăstării foarte scăzut variază de la sub 2% în România și Columbia la peste 7% în Coreea de Sud și Africa de Sud.
35% dintre copiii români locuiesc împreună cu bunicii și 68% cu frații. 14% dintre ei nu au calculator acasă și 12% nu au acces la Internet de acasă. Deși în general copiii din România sunt foarte mulțumiți de bunurile pe care le au, aproximativ 30% dintre aceștia sunt îngrijorați adesea sau tot timpul de banii pe care îi are familia lor. În România, fetele petrec mai mult timp cu părinții și sunt mai mulțumite decât băieții de prieteni, de școală și de relația pe care o au cu ceilalți oameni. În schimb băieții stau mai mult la calculator și fac mai mult sport. La școală, aproape 24% dintre copii au fost loviți cel puțin o dată de alți copii și peste 33% au fost excluși din jocuri și alte activități de către colegi. În schimb, aproximativ 73% consideră că părerea lor este ascultată de către profesori. Copiii români își petrec cea mai mare parte din timpul liber făcându-și temele și uitându-se la televizor, dar aproximativ 20% (mai ales băieți) dintre ei muncesc în afara gospodăriei cel puțin o dată pe săptămână. Copiii români sunt cei mai mulțumiți de sine și de familie. Urmează școala și relațiile cu ceilalți, pe ultimul loc situându-se satisfacția cu zona în care trăiesc.
Fetele sunt la fel de fericite precum băieții
Bunăstarea copiilor scade între 10 și 12 ani în multe țări europene ca și în Coreea de Sud, în vreme ce în țări precum Israel și Etiopia nu există diferențe clare de vârstă. Nivelurile fericirii nu diferă între băieți și fete, dar există diferențe semnificative de gen în privința satisfacției cu sine (cu propriul corp, cu modul cum arată și încrederea în sine) în Europa și Coreea de Sud, nu însă și în alte țări din Asia, Africa și America de Sud incluse în anchetă.
Tot astfel cum au fost întrebați despre bunăstarea lor, copiii în cadrul anchetei au fost întrebați despre viața lor – inclusiv despre persoanele cu care trăiesc, cum își petrec timpul liber, ca și despre experiențele în legătură cu drepturile copiilor. Aceste tipuri de întrebări permit ca în cadrul proiectului să fie zugrăvit un tablou al modului cum diferă viețile copiilor pe glob. De exemplu, în ce privește aranjamentele de locuire, peste jumătate (61%) din copii din Nepal trăiesc într-o gospodărie compusă din părinți și bunici. În schimb, în Marea Britanie, Norvegia și Israel trăiesc în astfel de condiții mai puțin de 10% dintre copii. Datele de cercetare pun de asemenea în evidență proporția copiilor care trăiesc în două case diferite în unele țări europene – peste 10% din copiii din Norvegia, Anglia și Estonia – un tipar rareori întâlnit în alte țări din cadrul studiului.
Teme pentru acasă în Estonia – grija de frați în Nepal
Sunt diferențe substanțiale în modul cum își petrec timpul copiii. De exemplu, copiii tind să răspundă că își petrec mai mult timp cu făcutul temelor în Estonia sau Polonia decât în Coreea de Sud sau Anglia. Copiii polonezi, norvegieni și israelieni petrec un timp mai mare practicând sporturi sau exerciții fizice. Copiii din unele țări (precum Algeria, Nepal și Africa de Sud) petrec mai mult timp având grijă de frați, surori și alți membri ai familiei decât în alte țări (precum Germania, Turcia și Coreea de Sud).
În sfârșit, copiii din cele cincisprezece țări diferă mult în ceea ce privește nivelul de cunoaștere al drepturilor copiilor, ca și în privința modului cum percep respectarea acestora. Peste trei sferturi (77%) dintre copii din Norvegia spun că cunosc ce drepturi au copiii, comparativ cu 36% în Anglia. Mai mult, 84% dintre copiii norvegieni răspund afirmativ la întrebarea dacă adulții din țara lor respectă în general drepturile copiilor, comparativ cu mai puțin de 50% în șapte dintre țările incluse în studiu.
Potrivit profesorului Sergiu Bălțătescu de la Universitatea din Oradea, coordonatorul pentru România al cercetării, „Rezultatele acestui studiu sunt foarte importante pentru copiii români și pentru toți cei responsabili de bunăstarea lor. Copiii din țara noastră, suntem norocoși să constatăm, au unele din cele mai ridicate nivele de fericire, ceea ce nu exclude nevoia reală de intensificare a conștientizării și preocupărilor privind îmbunătățirea calității vieții acestora. De exemplu, dintre cele cincisprezece țări cuprinse în eșantion, copiii români au nivele dintre cele mai ridicate de violență fizică și relațională în școală. De asemenea, ei sunt printre cei mai nemulțumiți de spațiile de joacă din zona în care locuiesc. Copiii romi, cei care trăiesc cu un părinte vitreg și cei lăsați în grija altor rude de părinții care au imigrat au niveluri de bunăstare semnificativ mai scăzute decât ceilalți”.
Raportul complet, un sumar executiv și materialele însoțitoare sunt disponibile pentru a fi citite și descărcate de pe pagina web a proiectului: www.isciweb.org.